CTE Sud. credit: elcen.ro

Încălzirea și apa caldă în București se asigură cu ajutorul a două companii (de stat): ELCEN (Electrocentrale București), aflată în reorganizare judiciară, și CMTEB (Compania Municipală Termoenergetica București, fostul RADET, în faliment din aprilie 2019). De ce două companii? Greu de justificat, dar cu certitudine această împărțire a responsabilităților constituie una dintre problemele fundamentele ale ineficienței sistemului de termoficare în ansamblul lui. Au fost discuții multiple despre unirea celor două companii, deocamdată fără rezultate.

Iată care sunt rolurile celor două companii și în ce constau problemele de furnizare a agentului termic (apă caldă de consum și încălzire).



Rolul ELCEN

ELCEN are ca acționari Ministerul Energiei (97,51%) și SNGZ Romgaz (2,49%). Asigură 40% din energia termică din România și 90% din energia termică din București. În plus, ELCEN asigură în jur de 5% din cota naţională de energie electrică.

Simplu spus, ELCEN încălzește apa caldă, pe care o furnizează către CMTEB. În București ELCEN are patru termocentrale și o uzină de reparații.


Cele patru termocentrale sunt:
1. Centrala termoelectrică (CTE) Grozăvești, amplasată pe strada Splaiul Independenţei nr. 229, sector 6, livrând energie termică pentru următoarele zone:
Magistrala Griviţa: Gara de Nord, Griviţa, N. Titulescu, Plevnei, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviaţiei, Galvani Tei, Perla, Dorobanţi;
Magistrala Rahova: Rahova, Mărgeanului, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.


CTE Grozăvești. credit: elcen.ro



2. CTE București Vest, amplasată pe bulevardul Timişoara nr. 106, sector 6, Bucureşti, livrând energie termică pentru următoarele zone:
Magistrala I: Drumul Taberei, Giuleşti, Crângaşi;
Magistrala II: Militari, Politehnica până la CS6 Leu, Valea Cascadelor.


CTE Vest. credit: elcen.ro



3. CTE București Sud, amplasată pe strada Releului nr. 2B, sector 3, livrând energie termică (pentru aproape jumătate din București) pentru următoarele zone:
Magistrala I: Şulea-Placare, zona industrială Anticorozivul, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Liviu Rebreanu, Tomis, Iancului, Baicului Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan, Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, D-na Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Institutul de Construcţii, 17-18 Petricani, Cosmos, Vergului, Pantelimon, Balta Albă, Granitul, zona Faur;
Magistrala II: Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, şulea Nord, Căţelu, C. Brâncuşi, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, Ramuri Tei, Ştefan cel Mare, Policlinica Dr. Grozovici;
Magistrala III: Berceni Olteniţa, Olteniţa Nord, Mărăşeşti, Unirea, Theodor Speranţia, Călăraşi, Labirint, Foişor, serele Leoser.


CTE Sud. credit: elcen.ro



4. CTE Progresu, situată în zona de sud a Bucureștiului, pe strada Pogoanelor nr. 1A, sector 4, livrând energie termică pentru următoarele zone:
Magistrala Ferentari: Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului, Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor;
Magistrala Berceni: Niţu Vasile, Brâncoveanu, zonele I, II, IV şi V Berceni, Olteniţa Placare, Giurgiu Farado, platforma IMGB.


CTE Progresu. credit: elcen.ro



Pe pagina de FB și pe propriul site ELCEN publică informații privind calitatea agentului termic. Din ce am observat, temperaturile variază între 80 și 90° C. Aceasta este, așadar, temperatura de livrare a apei de către ELCEN către CMTEB.

Mulți cetățeni furioși pe fondul problemelor cu agentul termic se adresează direct ELCEN pentru a sesiza deficiențele (lipsa apei ori a căldurii ori, deseori, furnizarea agentului termic mult sub parametrii contractuali). Din păcate pentru aceștia, cel mai adesea, problemele sunt la nivelul CMTEB, care preia agentul termic de la ELCEN și-l distribuie către cetățeni, așa cum vom explica mai jos. Problemele sunt, de regulă, la nivelul CMTEB din mai multe motive, dar, printre altele, și pentru că partea CMTEB este mult mai complicată.

Pe de altă parte, dacă veți dori să scrieți un mesaj pe FB CMTEB, nu veți putea, pentru că nu există o pagină de FB a companiei. Probabil au un motiv bun pentru a nu interacționa în mod direct, online, cu cetățenii :)

CMTEB pune totuși la dispoziția cetățenilor pentru preluarea sesizărilor şi reclamaţiilor privind calitatea agentului termic şi a avariilor produse un număr de urgenţă: 031.9442.



Rolul CMTEB

CMTEB ține de Primăria Capitalei, spre deosebire de ELCEN, care ține, cum am precizat mai sus, de Guvern.

Așadar, CMTEB preia agentul termic (adică apa caldă) de la ELCEN, asigurând transportul, distribuția și furnizarea către consumatori.

Consumatorii sunt:
562 mii apartamente, adică circa 8.200 de blocuri de locuințe și 320 de imobile, reprezentând circa 1,2 milioane locuitori;
• 4.900 instituții, obiective sociale și agenți economici.

Sistemul de transport și distribuție (conductele prin care este livrată apa caldă) e compus din 3.917 km conducte (954 km - rețeaua primară și 2.963 km - rețeaua secundară).

În plus, CMTEB constă din 1.027 puncte termice, stații centralizatoare și module termice, 47 de centrale termice cvartal și 1 centrală termică de zonă - Casa Presei.

CMTEB are în jur de 3.000 de angajați (la finele lui 2019).

CMTEB - rețea primară vs rețea secundară
Probabil ați observat că se vorbește adesea, în special atunci când se menționează avariile sau investițiile, despre rețea primară și rețea secundară. Care este diferența dintre acestea, de vreme ce ambele aparțin CMTEB?
· Rețeaua primară constă în ansamblul de conducte și instalații de pompare, plus instalații auxiliare, cu care se transportă agentul termic primar între producător (ELCEN, în cazul nostru) și stațiile și/sau punctele termice ale CMTEB.
· Rețeaua secundară, în schimb, constă în ansamblul de conducte și instalații de pompare, plus instalații auxiliare, cu care se transportă agentul termic secundar între stațiile și/sau punctele termice și consumatori.

La ce temperatură trebuie să vină apa caldă?
CMTEB ar trebui să furnizeze apa caldă de consum asigurând o temperatură cuprinsă între 55 și 60° C, cu menținerea constantă a temperaturii indiferent de consumul instantaneu de apă caldă de consum.

Cine plătește pierderile de energie termică?
Pierderile de energie termică din reţeaua de transport şi distribuţie nu sunt plătite de asociaţiile de proprietari. La baza fiecărui bloc sau scară, CMTEB a montat contoare de energie termică care înregistrează consumul efectiv al imobilului. Acest consum stă la baza întocmirii facturii.

Când pe coloana de apă caldă curge apă rece, plătim această apă la preţ de apă caldă?
CMTEB întocmeşte facturile de energie termică în baza înregistrării aparatelor de măsură montate la baza blocurilor. În momentul în care nu se furnizează apă caldă la parametrii contractuali (și când nu există posibilitatea sistării acesteia), contorul de energie termică nu înregistrează consum (MWh/Gcal). Astfel, clienţii vor regăsi în facturi şi vor achita doar energia termică efectiv consumată pentru pregătirea apei calde.

Unde se poate verifica stadiul rezolvării problemelor cu furnizarea agentului termic?
Pe prima pagină a CMTEB, www.cmteb.ro, există un fișier în care sunt conținute, în sumar, toate problemele existente la nivelul Bucureștiului. În document se menționează, pentru fiecare adresă afectată, problema existentă, precum și termenul preconizat de remediere a problemei.


Cum ajunge apa caldă de la ELCEN la apartamentul dumneavoastră?

1. Cele 4 CTE-uri ale ELCEN produc energie termică (apa fierbinte, circa 90° C) și electrică prin arderea gazelor naturale.
2. Apa fierbinte intră în rețeaua primară a CMTEB.
3. Din rețeaua primară a CMTEB apa fierbinte intră în rețeaua secundară (prin punctele termice de cartier).
4. La punctul termic apa se aduce la o anumită temperatură, apoi este transferată către consumatori (apa caldă de consum sau calorifere).
Apoi:
5. Apa revine, prin punctele termice, în circuitul primar, ulterior la cele 4 CTE-uri, pentru a fi reîncălzită în cazanele de apă fierbinte (CAF-uri). Din cauza pierderilor, se adaugă o cantitate de apă.
6. Apa fierbinte produsă în CAF-uri este transferată din nou către rețeaua primară a CMTEB și procesul se reia.



De ce sunt probleme cu apa caldă și încălzirea în București?

1. Rețeaua învechită și lipsa investițiilor

Sunt 3.917 km conducte în București, iar investițiile în modernizarea rețelei (conducte, dar și echipamente de încălzire a apei, pompe de livrare șamd) au fost reduse în ultimii ani. Apar, prin urmare, multiple avarii (conducte sparte, echipamente care se strică etc.).

2. Multiple avarii și pierderi uriașe

Pierderile de apă din conducte sunt enorme. Da, rețeaua funcționează non-stop cu pierderi de apă. La finalul anului 2019, deci în sezonul rece, pierderile de apă au fost de 2.000 de tone pe oră! Așadar, apa care intră în conducte nu se mai întoarce pe retur (în fapt, cu 2 milioane de litri mai puțin). Inevitabil, presiunea apei scade. În ultimii ani valorile presiunilor pe conductele tur în sezonul de iarnă au scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2000 t/h. Conform unui comunicat recent al ELCEN, pierderile au evoluat de 800 t/h în 2016 la 2.000 t/h în 2020.

Ce se poate face? Nu, nu se pot remedia toate avariile. Nu că nu ar trebui, dar rețeaua este atât de avariată, încât pur și simplu nu pare să-și propună  nimeni așa ceva. Probabil în cele mai multe cazuri nici nu se cunoaște locul exact al avariei (nu există o hartă a avariilor existente). Se pompează această apă suplimentară în sistem de către ELCEN. Da, 2.000 de tone de apă pe oră. Această apă suplimentară se numește „apă de adaos”.

Apa de adaos vine cu alte probleme: înseamnă consum de reactivi chimici, pentru prelucrarea apei introduse în sistem. Iar avariile multiple înseamnă, printre altele, introducerea de apă brută în punctele termice, care afectează ulterior echipamentele producătoare de energie. În plus, apar depuneri pe fondul durității apei.

În plus, ne întrebăm, care sunt efectele acestei cantități enorme de apă care se pierde asupra infrastructurii de orice fel? Să nu existe nicio consecință că inundăm continuu subsolul Capitalei cu o cantitate incredibil de mare de apă?

3. Datorii ale RADET și CMTEB către ELCEN

Conform datelor publicate pe site-ul ELCEN, datoriile RADET (acum în faliment) și al urmașului acestuia (CMTEB) către ELCEN sunt enorme: datorii curente ale RADET de circa 260 milioane lei și de circa 365 milioane lei ale CMTEB (practic nu s-au plătit facturile către ELCEN începând cu aprilie 2010).


Când se va îmbunătăți situația?

După cum se poate constata, principala problemă o reprezintă vechimea rețelei și lipsa de investiții în ultimii ani, ceea ce a dus la un număr de avarii nemaiîntâlnit în 2020.

O veste bună este că pe 10 noiembrie 2020 primarul Capitalei și ministrul fondurilor europene au semnat un contract de finanțare în valoare de 1,6 miliarde de lei pentru reabilitarea a 210 km de conducte din rețeaua primară (care are în total 954 km, din care 70% are o vechime mai mare de 25 de ani).

Lucrările vor începe, cel mai probabil, în primăvara anului 2021.

 



Surse:
· economica.net
· contributors.ro
· Site-ul Elcen
· Site-l CMTEB

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro