Cartea „Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii” este o lucrare amplă de antropologie și istorie scrisă de David Graeber și David Wengrow, care propune o reinterpretare radicală a originilor societăților umane. Cartea contestă narațiunea clasică potrivit căreia evoluția umană ar fi urmat un traseu liniar — de la comunități egalitare de vânători-culegători la agricultură, apoi inevitabil la ierarhii și state centralizate — susținând că trecutul a fost mult mai divers și experimental.
Bazându-se pe descoperiri arheologice recente și pe comparații antropologice, autorii arată că oamenii preistorici au testat forme variate de organizare socială, alternând între modele egalitare și structuri complexe fără a urma o direcție unică sau inevitabilă. În această perspectivă, apariția inegalității nu este un rezultat natural al „progresului”, ci o alegere istorică contingentă, diferită de la o regiune la alta.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Filozoful german de origine coreeană Byung-Chul Han a publicat la finalul anului trecut o nouă carte, „In praise of the Earth”, titlul în engleză. Mai jos găsiți o recenzie a acesteia.
Pe scientia.ro găsiți și principalele idei din cartea care l-a făcut faimos pe Han, „Societatea oboselii”.
Cicero, stoicul roman, i-a scris odată prietenului său Varro, în așteptarea unei vizite la casa acestuia: „Dacă ai o grădină în biblioteca ta, vom avea tot ce ne dorim”. Aceeași dorință pentru cărți bune și frumusețe naturală se află în centrul cărții lui Byung-Chul Han, „In Praise of the Earth” („În lauda Pământului”), în care el reflectează asupra grădinăritului ca formă de meditație filosofică.
Născut în Coreea de Sud și stabilit în Germania, Han a ajuns în ultimii zece ani o figură proeminentă a filosofiei printr-o serie de lucrări scurte, accesibile, dar pătrunzătoare, care critică valorile ce guvernează societatea capitalistă contemporană.
- Detalii
- de: Thomas Moran
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Cornelia, mama fraților Gracchi, arătându-și copiii drept comorile ei”, de Angelica Kauffman (1785).
Muzeul de Arte Frumoase din Virginia, Richmond.
Pictura o reprezintă pe virtuoasa matroană romană Cornelia, care respinge bijuteriile aduse de o vizitatoare, arătând cu mândrie către fiii ei, Tiberius și Gaius Gracchus, ca fiind adevăratele ei comori, întruchipând idealurile iluministe ale maternității, datoriei și virtuții civice puse mai presus de bogăția materială.
Chiar dacă numele lui Ovidiu nu vă este familiar, aproape sigur cunoașteți câteva dintre poveștile lui. Cea mai faimoasă lucrare a sa, Metamorfozele, este un poem epic latin compus din sute de istorii ale unor transformări mitice, dintre care multe continuă să fie spuse și rescrise până astăzi.
Luați, de pildă, povestea sculptorului Pygmalion, care a făurit din fildeș o femeie de o frumusețe imposibilă. Îndrăgostindu-se de propria creație, el s-a rugat zeiței Venus, iar aceasta a dat viață statuii. Ecourile acestei istorii pot fi urmărite de-a lungul secolelor – de la piesa Pygmalion (1913) a lui George Bernard Shaw, care îl transformă pe sculptor într-un profesor de dicție și devine ulterior musicalul My Fair Lady (1956), până la filmul Her (2013) al lui Spike Jonze, ce reimaginează povestea pentru generația erei inteligenței artificiale.
- Detalii
- de: Frances Myatt
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Nassim Nicholas Taleb, faimos eseist libanezo-american, cunoscut în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter, unde publică în mod constant idei. De asemenea, comentează cu pasiune diverse evenimente politice. Mai jos am extras o (nouă) serie de gânduri recente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Nu demult, o rudă mi-a spus că a muncit atât de intens în curte încât „a vomitat, la propriu”. Nu mi-a spus asta ca o informație despre sănătate sau ca un avertisment împotriva suprasolicitării. Era, ciudat, o laudă.
Cunoaștem genul acesta de situație. Elon Musk a afirmat odată că „nimeni n-a schimbat lumea lucrând 40 de ore pe săptămână”, aparent fără să observe că oameni de la Arhimede până la laureatul Nobel Alexander Fleming s-au descurcat foarte bine cu un program normal.
Dacă Musk a transformat supramunca într-un spectacol public (spunea chiar că dormea pe podeaua fabricii Tesla), biografiile fondatorului Microsoft, Bill Gates, ne oferiseră deja un prototip. Gates se întindea sub terminalul său ca un Buddha laic, așteptând nu iluminarea, ci codul executabil.
- Detalii
- de: Chris Fleming
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Glumesc. În fapt, nu știu dacă Dostoievski mergea 10 mii de pași pe zi, poate a făcut-o, dar m-a amuzat să găsesc menționată această recomandare într-una dintre cărțile lui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Cu circa 100 de mii de ani în urmă, este posibil ca strămoșii indienilor de astăzi din regiunea Kerala să fi părăsit Cornul Africii, prin Yemen, ajungând într-un timp nedeterminat de-a lungul țărmului vestic al Indiei. Cum 3-4 mii de ani în urmă o altă populație, venind din zona centrală a Asiei, care-și spuneau „arieni” și care vorbeau ceva ce astăzi este cunoscut sub numele de sanscrită, se așezau în aceeași zonă sudică a Indiei.
Când au ajuns arienii în sud, acolo era o civilizație dezvoltată, denumită Harappa, după unul dintre orașele din zonă, unde în jurul anului 2.250 î.Hr. trăiau zeci de mii de oameni.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Articolul de mai jos este o sinteză a subiectului menționat în titlu, pe baza capitolului 8 din cartea „Caste: The Origins Of Our Discontents” (2020, netradusă în română), de Isabel Wilkerson. Cartea analizează sistemul de caste ascuns din SUA și îl compară cu sistemele din India și Germania nazistă și argumentează că un sistem de caste a influențat istoria și prezentul american, generând inegalități rasiale și sociale.
În imagine, August Landmesser, fost un muncitor la șantierul naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania, faimos pentru apariția sa în fotografia de mai sus, în care refuză să execute salutul nazist la lansarea navei Horst Wessel a marinei naziste la 13 iunie 1936. Povestea sa poate fi citită aici.
O ședință decisivă în Berlin, 1934. Pe 5 iunie 1934, într-o perioadă în care regimul nazist încă își consolida puterea, 17 birocrați și juriști ai Reichului s-au reunit la Berlin pentru a dezbate viitorul legislativ al „statului arian”.
Nu discutau încă exterminări — acestea vor fi decise abia ani mai târziu, la conferința de la Wannsee. Scopul lor imediat era stabilirea cadrului legal al separării rasiale: cum să definească „evreul”, cum să interzică amestecul „rasial”, cum să transforme ideologia în lege.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Deși ideea de rasă este combătută astăzi, fiind numită în genere „un construct social”, este indiscutabil că migrația omului din Africa spre celelalte zone ale lumii și traiul în relativă izolare pentru perioade lungi a dus la apariția și consolidarea unor anumite trăsături care diferențiază vizual diverse populații de Homo sapiens.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Nu devii complet liber doar evitând să fii sclav; trebuie să eviți și să devii stăpân”, afirmă Nassim Taleb. Ce e rău în a fi stăpân?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Pentru strămoșii noștri, ratarea țintei era o chestiune de viață și de moarte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli, este un eseu care dezvăluie mecanismele propagandei populiste în era digitală, explorând modul în care strategii sofisticate (spin-doctors, rețele sociale, dezinformare) sunt folosite pentru a modela opțiunile de vot și pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Cartea analizează figuri-cheie precum Steve Bannon, Arthur J. Finkelstein, Milo Yiannopoulos, Gianroberto Casaleggio și strategii din contextul Brexitului ale administrațiilor Trump, Bolsonaro, Salvini etc., ilustrând un „populism digital” bazat pe manipularea opiniei publice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Noi nu suntem o agenție de publicitate oarecare. Dacă vreți să vindeți Coca-Cola într-un cinema și vă adresați unei agenții tradiționale, știți ce vă vor spune?
O să vă spună să deschideți mai multe puncte de vânzare, să puneți un afiș la intrare, să plasați lângă casă o poză cu o tânără în costum de baie care bea Coca-Cola și să difuzați o reclamă în sălile de cinema, înainte de a începe filmul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Cunoscutul gânditor Nassim Nicholas Taleb a ținut recent o prelegere în cadrul întâlnirii anuale a Institutului Ron Paul. Mai jos, principalele idei exprimate. Videoclipul cu prelegerea poate fi văzut integral pe platforma X (fostă Twitter) aici.
„Am șapte puncte. De ce șapte? Pentru că am citit prea multă istorie babiloniană în ultima vreme. (N. tr. Taleb face aici referire la faptul că în Babilon și în Orientul Apropiat antic, numărul 7 avea o puternică semnificație mistică și simbolică).
I. DE LA CONECTIVITATE LA TEHNOFEUDALISM
Primul punct este despre concentrare, o caracteristică distinctivă a lumii moderne, adesea legată de ceea ce am numit „problema lebedei negre”. Vedem acum efecte de tipul „câștigătorul ia totul” peste tot, care are drept cauză conectivitatea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Are Borges un mic text, „Kenningar”, în care vorbește despre „mențiunile enigmatice” (sau „kenningar”) din poezia Islandei, apărute către anul 100. În fapt, este vorba despre metafore. Iată câteva exemple.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
