• Timpurile sunt de așa natură, că pe subiecte foarte importante și cu efecte pe termen lung, până și cei mai luminați spun public ce se așteaptă de la ei, nu ce gândesc.
• Cu cât un domeniu ne este mai străin, cu atât mai pregnant sentimentul că avem dreptate în opiniile (și în special criticile) noastre.
• Dacă nu ești deja anesteziat, ar trebui să simți o durere acută, observând că bunul-simț a devenit nerelevant și că orice idiot care persistă public va ajunge să aibă turme de adepți și simpatizanți.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Este unul dintre subiectele care mă interesează și pe marginea lui am mai scris câteva articole. Aprofundând acest subiect de-a lungul a mai multor ani, lucrurile sunt clare: timpul nu există, ceea ce face fizica cu atât mai interesantă și dă lumii un alt înțeles.
Pentru cei care nu au citit articolele anterioare pe acest subiect sunt convins că afirmația că timpul nu există este una excentrică ce nu merită luată în seamă, de vreme ce restul lumii pare că știe că timpul există, iar timpul este un element central în știință, de la măsurători la nivel atomic la calcule astronomice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• Dacă aș putea, aș obliga editurile să publice pe ultima copertă, alături de numele și poza autorului, vârsta la care autorul a scris cartea.
În funcție de domeniul cărții, vârsta spune suficient cât să reprezinte o informație utilă despre ce vei găsi în interior.
De asemenea, dată fiind importanța cardinală a traducătorului, pe coperta interioară a cărții aș obliga editurile să public date relevante despre traducător, precum: ce cărți a mai tradus din domeniu / din acel autor, ce pregătire are. Să știi limba engleză (doar) nu te califică deloc în a traduce practic... nimic de valoare.
Traducătorii ar trebui să fie staruri, din personaje din umbră. La limită, un traducător ar trebui să fie în stare să prezinte o carte pe care tocmai a tradus-o mai bine decât autorul însuși.
• Problema principală pare să fie nu că aceasta este una dintre cele mai calde veri înregistrate de om, ci că este una dintre cele mai răcoroase, raportat la anii ce vin.
Dar predicțiile despre viitor au fost mereu dificile. Peste o vreme vom putea spune cu încredere: „Era evident că...”, cum facem mereu, orice am crede astăzi.
• A lauda pe cineva este calea regala pentru a-i identifica limitele.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Cartea „The primacy of doubt: from quantum physics to climate change. How the science of uncertainty can help us understand our chaotic world” („Primatul dubiului: de la fizica cuantică la schimbările climatice. Cum știința incertitudinii ne poate ajuta să înțelegem lumea noastră haotică”) scrisă de fizicianul Tim Palmer și publicată în anul 2022 își propune să arate cum știința incertitudinii ne poate ajuta să explicăm o lume impredictibilă și incertă.
Timothy Noel Palmer (n. 1952) este un fizician englez, care și-a petrecut cea mai mare parte a carierei studiind dinamica și predictibilitatea vremii și a climei. Printre diverse realizări de cercetare, acesta a fost un pionier în dezvoltarea tehnicilor probabilistice pentru predicția vremii și a climei. Aceste tehnici sunt acum standard în prognoza vremii și a climei în întreaga lume și sunt esențiale pentru luarea deciziilor în numeroase aplicații comerciale și umanitare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
○ Ce s-a întâmplat după retragerea aureliană? Ungurii, susţinuţi de unii istorici, spun că teritoriul Daciei a fost golit, retragerea fiind totală. Românii susţin că nu e posibil şi că sunt probe care să susţină continuitatea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istorie
„De-a dacii și romanii. O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor” este o carte publicată în 2023 de Dan Alexe, scriitor, lingvist, cineast și jurnalist român.
În esență, cartea vine cu o teorie nouă cu privire la unde și cum s-a format poporul român, care nu se potrivește deloc cu teoria standard. Teoria standard, dacă nu sunteți deja familiarizați cu ea, deși cel mai probabil sunteți, poate fi citită, în rezumat, aici.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei.
Mai jos am extras 15 dintre cele mai recente gânduri publicate pe contul de Twitter. Pentru fanii acestuia, la mijlocul lunii mai a.c. a menționat într-un mesaj că lucrează la o nouă carte: „The Lydian Stone”.
În urmă cu câteva luni am publicat un articol similar (idei exprimate pe Twitter), pe care-l puteți citi aici.
Dacă nu ați citit cărțile lui Taleb, o sinteză a acestora o puteți găsi pe scientia.ro, dând click pe tagul Nassim Nicholas Taleb.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• Nu sunt un fan al ipotezei simulării. Mi se pare prea simplistă soluția la toate probleme noastre...
Dar dacă ar fi adevărat, ar fi interesant ca moartea să ne ofere măcar prilejul de a ști ce e dincolo, în lumea celor ce rulează simularea.
Aș fi curios să știu în ce măsură se potrivește fizica noastră cu conceptul de lume al creatorilor experimentului. Cât de mult „am ghicit” din planul original? Doar atât 😀
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Cei doi termeni, „aleator” și „aleatoriu” pare că sunt folosiți la întâmplare și interschimbabil, în sensul că pare că o bună parte a vorbitorilor de română consideră că ambele variante sunt corecte.
În fapt, „aleator” apare în dicționarele limbii române, ca variantă pentru „aleatoriu”, forma considerată de unii ca fiind singura corectă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Este un clișeu atunci când te întâlnești cu persoane care au 100 sau 110 ani să le întrebi: „Ce ai făcut ca să trăiești atât de mult?”.
Inevitabil va apărea un răspuns interesant și neașteptat. Pește și cartofi în fiecare vineri. Bea un pahar de tărie în fiecare zi. Șuncă la micul-dejun. Vin și ciocolată.
În fapt, aceasta este o întrebare relativ lipsită de sens, care nu ne ajută să înțelegem de ce anumiți oameni trăiesc mult.
Permiteți-mi să încerc să explic de ce, prin intermediul unor clădiri frumoase, piloți de luptă și statistici.
- Detalii
- de: Bradley Elliott
- Erori de logică - biasuri cognitive
• Pentru oricine este atent la nuanțe, este limpede că există o diferență uriașă între sistemele, de orice fel, create de mintea omenească și sistemele create de natură.
Este în egală măsură fascinant și incredibil că nu putem înțelege și reproduce sistemele complexe create de natură.
• Ce spune despre noi ca specie că ne fascinează un trecut din care n-am vrea sa facem parte?
Cine ar vrea să trăiască în perioadele de sărăcie aproape generalizată, epidemii fără speranță și violență gratuită ale trecutului?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• Faptul că uităm cât de extraordinare sunt religiile fără zei, precum budismul, mi se pare uluitor.
Câte invenții umane pot concura cu așa ceva?
Și, totuși, pe de-o parte, ideea este bine ferecată regional.
Pe de altă parte, mi se pare că sistemului îi lipsește piatra unghiulară, care să-i dea consistență.
• Religiile au fost și sunt idei atât de grandioase, că puțini reprezentanți s-au ridicat la nivelul lor. Și acesta este, cred, reproșul cel mai mare care li se poate aduce. Dar se putea altfel?
• Mă miră că faptul că marile religii au apărut cam în același timp nu a creat teorii ale conspirației.
Ar fi un bun argument și pentru teoria modernă conform căreia civilizația umană ar fi un experiment computerizat al unei civilizații mai avansate.
Citeam recent că instabilitatea vidului (câmpurile cuantice - particulele virtuale) ar fi chiar dovada că suntem într-o simulare de calculator. Dacă am trăi într-un televizor și am sonda „realitatea ultimă”, ne-am bloca în „dansul” sălbatic al tensiunilor din aparat, nu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Până să dau recent peste un articol care tratează acest subiect, nu mi-am pus această problemă, folosind termenii intuitiv, convins, desigur, că am dreptate.
La o citire rapidă a titlului probabil apare întrebare: „Ce legătură este între logo și siglă, pe de-o parte, și ceilalți termeni, pe de alta”? Sunt destule subtilități în delimitarea acestor termeni. Să încercăm să ne lămurim...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
• La cum arată presa astăzi, am sentimentul că a nu ști ce se spune prin ziare este un semn al bunei educații.
• Nu poți pretinde că ești om educat dacă te „lupți” cu toți agramații pe rețelele sociale, savurând „punerea la punct” a acestora, în aclamațiile altor agramați partizani. Este ca și cum, adult fiind, te-ai bate cu sugari și te-ai mai și bucura de victorie.
Cu cine îți măsori puterile - îți dezvăluie adevăratul caracter.
• Cea mai recentă degradare, degradarea ultimă, este pierderea rușinii omului în public.
Totul sub iluzia că orice ar spune, orice ar face, orice ar fi, grotescul prezenței sale se diluează în parte atunci când ajunge public; unii îl vor vedea așa cum este, alții însă îi vor înțelege urâțenia drept „cool”.
Sperând că este ceea nu este, omul devine vulgar dincolo de orice limită.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Mintea omului este complicată, iar înțelegerea acesteia în totalitate este imposibilă, date fiind probleme insolvabile precum: liberul-arbitru sau conștiința. Dar putea studia mintea umană și putem trage concluzii statistice privind reacțiile minții la diverse situații.
Iată un experiment simplu: am două cupe identice, cu deschiderea în jos, în care ascund, cam cum fac cei care joacă alba-neagra, două bile, una albă, cealaltă neagră, fără ca tu să vezi ce bilă este în ce cupă. Nu ai nicio informație cu privire la bilele din cupe, deci nu-ți poți baza decizia pe asta.
Îți dau 5 dolari (circa 25 lei) dacă ghicești în ce cupă este bila albă.
Și acum vine partea interesantă: ce faci dacă, după ce alegi o cupă, dar nu verifici încă ce bilă este în aceasta, îți ofer 6 dolari ca să-ți modifici decizia și schimbi cupa? La urma urmelor probabilitatea este de 50%. Nu scade dacă îți schimbi decizia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
