Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |

Psihologia mulțimilor este un domeniu vast și complex. Probabil unul dintre cei cunoscuți autori este Gustave Le Bon, autor al lucrării clasice „Psihologia mulțimilor”; dar, desigur, sunt mulți alți psihologi contemporani care au abordat comportamentul colectiv, dinamica de grup și influențele sociale. Cele mai recente cercetări pun un accent mai mare pe neuroștiințe, comportament social și psihologia socială aplicată.
Iată 10 dintre cele mai importante concepte/ învățăminte despre psihologia mulțimilor, bazate pe contribuțiile autorilor contemporani și clasici:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie

Psihologia politică a devenit un domeniu de mare interes pentru strategiile de campanie electorală, oferind politicienilor sprijin pentru a-și optimiza mesajele și a câștiga voturile. Psihologii care îi consiliază pe politicieni în campaniile electorale folosesc o serie de principii bazate pe cercetări solide. Iată 32 dintre cele mai importante tehnici psihologice folosite în acest context:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Ne putem imagina următoarea situație: oamenii de știință dețin toate informațiile despre structura creierului, despre modul în care neuronii funcționează și interacționează.
Mai mult, cercetătorii cunosc totul despre activitatea creierului atunci când acesta percepe, de exemplu, o culoare (în ce constă activitatea neuronilor, ce substanțe chimice sunt eliberate etc.).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie

Pe 13 mai 2021, Bill de Blasio, primarul orașului New York la acea vreme, a ținut o conferință de presă online, unde a anunțat un acord între primărie și Shake Shack, un lanț local de restaurante cu burgeri. Scopul era de a-i încuraja pe locuitorii New Yorkului să se vaccineze împotriva Covid-19. Fiecare persoană vaccinată primea un cupon pentru un burger sau un sandviș gratuit la orice locație a lanțului. În științele comportamentale, acest tip de stimulent este cunoscut sub numele de „ghiont” (eng. nudge).
Termenul a fost popularizat de Richard H. Thaler (câștigătorul Premiului Nobel pentru economie în 2017) și Cass R. Sunstein în bestsellerul lor din 2008, „Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness”.
- Detalii
- de: Ramón Ortega Lozano, Aníbal M. Astobiza și David Rodríguez-Arias
- Psihologie
1. „Așa grăit-a Zarathustra” menționează „cum spiritul se schimbă în cămilă, cămila-n leu și-n fine, leul în copil”.
Cămila - cară valorile prestabilite, educația, morala și cultura. Le cară prin deșert, unde se transformă în leu.
Leul - sparge statuile, calcă în picioare poverile (valori, educație etc.) și critică toate valorile, devenind apoi copil.
Copilul - un nou început, creator de valori noi și noi principii de evaluare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Credit imagine: NewYorkPost
Conceptul de „idee de lux” (eng. luxury belief) a fost inventat de scriitorul american Robert Kim Henderson. Acesta a avut o copilărie dificilă. A avut o mamă născută în Seul, iar tatăl, pe care nu l-a cunoscut, avea origini mexicane și spaniole. Mama era dependentă de droguri, așa că a crescut în orfelinate în California de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 7 ani, când a fost adoptat de o familie din același stat, care a divorțat ulterior.
Henderson a intrat în Forțele Aeriene ale SUA după liceu, iar după a urmat Universitatea Yale cu sprijinul statului (beneficiu legal pentru veterani), unde a obținut o diplomă în psihologie. Ulterior și-a luat doctoratul în psihologie la Cambridge.
Conceptul care l-a făcut faimos pe Henderson este cel de „idei de lux”, care sunt idei care conferă status membrilor claselor superioare, dar care afectează membrii claselor inferioare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse

A apărut acum câteva zile un articol pe site-ul BBC, scris de David Robson, un cunoscut autor de literatură științifică, în care se vorbește tocmai despre acest lucru: de ce avem tendința de a ține cu cei care sunt într-o poziție de pierzător, fie că este vorba despre sport, fie că este vorba despre un alt domeniu.
Subiectul este interesant, așa că îi dedic articolul de astăzi.
Deși articolul lui Robson încearcă să prezinte o perspectivă științifică asupra acestui subiect, mi se pare că explicația este nesatisfăcătoare. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse

În capitolul 13 din cartea pe care am publicat-o anul trecut, Călătorie la granițele gândirii, am vorbit pe larg despre de ce problema conștiinței este, cred, insolvabilă. Reiau acest subiect, cu câteva noi idei care, cred, completează argumentația.
Întâi, o să prezint pe scurt o abordare nouă prezentată într-un articol pe site-ul PsychologyToday de cercetătoarea Sharon Hewitt Rawlette. Apoi o să încerc să intru în profunzimile minții umane, adăugând, sper, câteva idei suplimentare cu privire la dificultățile sondării conștiinței.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse


