- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Te poate interesa și:
Clic pe imagine pt. detalii.
Teoria reactanței psihologice (eng. psychological reactance theory), propusă de Jack Brehm în 1966, explică modul în care oamenii reacționează atunci când percep că libertățile sau drepturile lor sunt amenințate sau restricționate. Conform teoriei, atunci când cineva simte că libertatea de a alege sau de a acționa îi este limitată, apare o reacție psihologică de rezistență. Această reacție, denumită „reactanță psihologică”, are ca scop restabilirea libertății.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
• Ce ai alege dacă, în fața morții, ai fi pus să alegi: nimicul, dispariția definitivă, sau Iadul?
Cred că trebuie să fi înțeles cât de teribilă viața poate fi pentru a prefera nimicul. Cel mai probabil nu te încadrezi.
• Aparent paradoxal, știința extinde teritoriul misterului, nu-l reduce, căci orice progres științific vine cu o sumedenie de noi necunoscute, iar „tot ce-i neînțeles se schimbă-n neînțelesuri și mai mari”, cum spunea Blaga, chiar dacă într-o altă cheie.
Ca exemplu relevant, pe măsură ce am progresat în înțelegerea universului, am descoperit că nu știm ce reprezintă cam 95%!
• Ideea că nu există liber-arbitru este cel mai ilustrativ caz de impostură intelectuală, de promovare a unui concept în care nimeni nu crede, dacă nu este complet idiot.
• Orice bărbat va fi mai curajos și mai generos dacă este privit de o femeie frumoasă (sau mai multe 😀).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Când băieții și fetele ajung la adolescență, sunt bombardați/ bombardate cu mesaje care asociază atracția cu violența. Aceste mesaje – care pot avea ca sursă grupul de prieteni, seriale TV, filme, muzică, rețele sociale etc. – prezintă băieții cu atitudini violente și disprețuitoare față de fete ca fiind atractivi, în timp ce cei care le tratează bine ar fi mai puțin atractivi.
Un exemplu de astfel de mesaje poate fi văzut în filmul „After” din 2019, bazat pe un roman din 2014 cu același nume. Personajul principal începe cu un iubit din liceu – un băiat drăguț, pe care ea îl tratează mai mult ca pe un prieten decât ca pe un iubit – dar când pleacă la facultate, aceasta îl înșală cu un „băiat rău” mai atrăgător. Reacția iubitului ei este plină de compasiune, ceea ce îl face să pară nesigur. Fata află mai târziu că noua ei dragoste a fost cu ea doar pentru un pariu, dar asta nu îl face mai puțin atrăgător, pentru că, în final, el aparent „se îndrăgostește cu adevărat”.
- Detalii
- de: .
- Psihologie
„Noutatea în sine joacă rolul de recompensă pentru om”, plus alte idei selectate de Robert Henderson
Robert Henderson este un autor american care este creditat cu inventarea conceptului de „idee de lux” (eng. luxury belief). Am scris un articol despre acest concept și modul în care se materializează într-un articol recent, pe care-l puteți citi aici.
Henderson este un pasionat cititor de literatură de specialitate din domeniul psihologiei (articole și cărți). Cele mai interesante idei pe care le identifică pe timpul lecturilor le publică pe contul său de X/ Twitter.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Devenim atenți la ce generează emoții. Cu cât sunt mai puternice emoțiile generate, cu atât mai mare atenția și cu atât mai memorabile secvențele care au generat emoțiile.
Putem fi critici cu privire la cum arată site-urile de știri ori rețelele sociale, cu privire la conținutul frivol și senzaționalist, dar, conștient sau nu, creatorii de conținut de orice fel exploatează psihologia umană.
TikTokul, de exemplu, pare a avea algoritmul perfect și conținutul perfect pentru a fi o rețea socială de succes, pentru că promovează înainte de orice postările cu un ridicat conținut emoțional. Iar emoțiile sunt ceea ce ne captează și direcționează atenția.
Pe scurt, oricine publică un material își dorește atenție, pe cât posibil de la începutul până la finalul respectivului material.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
1. Introducerea virgulei după adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod explicative.
Greșit: „Adică, existența bisericuțelor în cadrul clasei”.
Corect: „Adică existența bisericuțelor în cadrul clasei”.
Greșit: „Am clarificat. Și anume, că totul a fost o eroare”.
Corect: „Am clarificat. Și anume că totul a fost o eroare”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Psihologia mulțimilor este un domeniu vast și complex. Probabil unul dintre cei cunoscuți autori este Gustave Le Bon, autor al lucrării clasice „Psihologia mulțimilor”; dar, desigur, sunt mulți alți psihologi contemporani care au abordat comportamentul colectiv, dinamica de grup și influențele sociale. Cele mai recente cercetări pun un accent mai mare pe neuroștiințe, comportament social și psihologia socială aplicată.
Iată 10 dintre cele mai importante concepte/ învățăminte despre psihologia mulțimilor, bazate pe contribuțiile autorilor contemporani și clasici:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Psihologia politică a devenit un domeniu de mare interes pentru strategiile de campanie electorală, oferind politicienilor sprijin pentru a-și optimiza mesajele și a câștiga voturile. Psihologii care îi consiliază pe politicieni în campaniile electorale folosesc o serie de principii bazate pe cercetări solide. Iată 32 dintre cele mai importante tehnici psihologice folosite în acest context:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Ne putem imagina următoarea situație: oamenii de știință dețin toate informațiile despre structura creierului, despre modul în care neuronii funcționează și interacționează.
Mai mult, cercetătorii cunosc totul despre activitatea creierului atunci când acesta percepe, de exemplu, o culoare (în ce constă activitatea neuronilor, ce substanțe chimice sunt eliberate etc.).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Pe 13 mai 2021, Bill de Blasio, primarul orașului New York la acea vreme, a ținut o conferință de presă online, unde a anunțat un acord între primărie și Shake Shack, un lanț local de restaurante cu burgeri. Scopul era de a-i încuraja pe locuitorii New Yorkului să se vaccineze împotriva Covid-19. Fiecare persoană vaccinată primea un cupon pentru un burger sau un sandviș gratuit la orice locație a lanțului. În științele comportamentale, acest tip de stimulent este cunoscut sub numele de „ghiont” (eng. nudge).
Termenul a fost popularizat de Richard H. Thaler (câștigătorul Premiului Nobel pentru economie în 2017) și Cass R. Sunstein în bestsellerul lor din 2008, „Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness”.
- Detalii
- de: Ramón Ortega Lozano, Aníbal M. Astobiza și David Rodríguez-Arias
- Psihologie
1. „Așa grăit-a Zarathustra” menționează „cum spiritul se schimbă în cămilă, cămila-n leu și-n fine, leul în copil”.
Cămila - cară valorile prestabilite, educația, morala și cultura. Le cară prin deșert, unde se transformă în leu.
Leul - sparge statuile, calcă în picioare poverile (valori, educație etc.) și critică toate valorile, devenind apoi copil.
Copilul - un nou început, creator de valori noi și noi principii de evaluare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Credit imagine: NewYorkPost
Conceptul de „idee de lux” (eng. luxury belief) a fost inventat de scriitorul american Robert Kim Henderson. Acesta a avut o copilărie dificilă. A avut o mamă născută în Seul, iar tatăl, pe care nu l-a cunoscut, avea origini mexicane și spaniole. Mama era dependentă de droguri, așa că a crescut în orfelinate în California de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 7 ani, când a fost adoptat de o familie din același stat, care a divorțat ulterior.
Henderson a intrat în Forțele Aeriene ale SUA după liceu, iar după a urmat Universitatea Yale cu sprijinul statului (beneficiu legal pentru veterani), unde a obținut o diplomă în psihologie. Ulterior și-a luat doctoratul în psihologie la Cambridge.
Conceptul care l-a făcut faimos pe Henderson este cel de „idei de lux”, care sunt idei care conferă status membrilor claselor superioare, dar care afectează membrii claselor inferioare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
A apărut acum câteva zile un articol pe site-ul BBC, scris de David Robson, un cunoscut autor de literatură științifică, în care se vorbește tocmai despre acest lucru: de ce avem tendința de a ține cu cei care sunt într-o poziție de pierzător, fie că este vorba despre sport, fie că este vorba despre un alt domeniu.
Subiectul este interesant, așa că îi dedic articolul de astăzi.
Deși articolul lui Robson încearcă să prezinte o perspectivă științifică asupra acestui subiect, mi se pare că explicația este nesatisfăcătoare. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
În capitolul 13 din cartea pe care am publicat-o anul trecut, Călătorie la granițele gândirii, am vorbit pe larg despre de ce problema conștiinței este, cred, insolvabilă. Reiau acest subiect, cu câteva noi idei care, cred, completează argumentația.
Întâi, o să prezint pe scurt o abordare nouă prezentată într-un articol pe site-ul PsychologyToday de cercetătoarea Sharon Hewitt Rawlette. Apoi o să încerc să intru în profunzimile minții umane, adăugând, sper, câteva idei suplimentare cu privire la dificultățile sondării conștiinței.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse