Ce s-a întâmplat după retragerea aureliană? Ungurii, susţinuţi de unii istorici, spun că teritoriul Daciei a fost golit, retragerea fiind totală. Românii susţin că nu e posibil şi că sunt probe care să susţină continuitatea.

Geto-dacii. O foarte scurtă introducere

 Teoria lui Rösler, autor german: 
a) evacuarea populaţiei daco-romane a fost totală, dat fiind că între sec. IV şi XIII, 900 de ani, latinofonii nu apar menţionaţi de documente în aria carpato-dunăreană; apar începând cu sec. X în sudul Dunării, iar cu 1200 în nordul ei, însemnând că a avut loc o migraţie către nord.
b) când au pătruns maghiarii în Transilvania, care era 90% păduri, locul era pustiu şi dificil de locuit din caza pădurilor.
c) strânsa înrudire dintre daco-română şi dialectele aromân şi megleno-român (regiunea Salonic), precum şi prezenţa unor cuvinte albaneze în limba română – nu pot explicate decât dacă viitorii locuitori români au locuit sute de ani în preajma albanezilor şi aromânilor.

Argumente pro-continuitate pe teritoriul vechii Dacii:
a) cazuri de evacuare totală a unui ţinut, fără vreo înfrângere devastatoare, nu se cunosc.
b) Vasile Pârvan a descoperit 2 documente din sec. IV indicând un rege al goţilor la nord de Dunăre ce-şi zice „jude”, nume pe care localnicii daco-romani îl dădeau căpeteniilor lor administrative.
c) Regiunea Făgăraş este denumită într-o chartă regală de donaţie către saşi „pădurea vlahilor şi a pecenegilor”; dacă românii ar fi venit din sud nu s-ar fi retras cu oile în păduri.
d) cuvintele bulgăreşti şi macedonene din română au fost împrumutate de la triburile slave din care unele a fost aşezate la nord de dunăre. Aceste triburi slave s-au amestecat cu cele locale, dar influenţa asupra limbii este minimă, neafectând structura gramaticală a limbii.
e) Notarul regelui Bela, Anonymus, scrie la 1200 că la venirea maghiarilor în Transilvania au dat de 3 voievodate locuite de români şi slavi, conduse de Glad, Menumorut şi Gelou. Numai ultimul e prezentat ca vlah.
d) Cronica lui Nestor, rusească, menţionează, de asemenea, că maghiarii au dat de valahi (volohi) la venirea în Transilvania.
e) Argumentul cel mai important: numele apelor (Dunăre, Nistru, Prut, Siret, Buzău, Argeş, Olt, Timiş, Mureş, Criş, Someş, Tisa) şi al munţilor Carpaţi. Cine ar fi putut să asigure continuitatea acestor denumiri, care există dinainte de romani, dacă nu ar fi rămas populaţie băştinaşă după retragerea aureliană?

Nenumărate triburi barbare au pătruns pe teritoriul daco-romanilor:
    a) întâi au venit goţii (două ramuri, ostrogoţii şi vizigoţii), care nu s-au aşezat, fiind atraţi de Italia şi Constantinopol.
    b) Gepizii, neam germanic, înrudit cu goţii, au stat circa 200 de ani prin Banat şi vestul Transilvaniei.
    c) Avarii, seminţie asiatică (nume generic: turanici, vorbind limba turk) i-au înlocuit pe gepizi pe la începutul sec. VI. Odată cu ei pătrund din Ucraina, Polonia şi Rusia de azi şi slavii, care nu erau structuraţi statal.
    d) Maghiarii, pecenegii, uzii şi cumanii vin ultimii în nordul Dunării. Pecenegii au stat în zonele noastre circa 200 de ani, din 900 până în 1091, când sunt învinşi de bizantini şi răspândiţi prin imperiu. 

Maghiarii, după ce au ajuns în pusta Panoniei, întreprind razii în Germania şi Franţa de azi, iar în 955, în bătălia de la Lechfeld, Bavaria, sunt opriţi. Ştefan I (1000-1038) este primul rege, care alege ritul apusean. Aşează secuii, veniţi cu ei, în Transilvania, ca protecţie împotriva pecenegilor şi cumanilor. Începând cu sec. XII sunt aduşi în Transilvania colonişti germani, întâi din nord-vest, apoi din Saxonia (saşi). Saşii înfiinţează noi oraşe, Braşovul şi Sibiul fiind mai însemnate (Kronstadt şi Hermannstadt).

Cumanii vin din Ucraina actuală. Cei din sudul Ucrainei se numesc „cumani albi”, cei ajunşi în sudul Moldovei, Muntenia şi Bulgaria, „cumani negri”. Cumanii negri stau în această zonă din 1090, înlocuind pecenegii, până către 1240, când fung din faţa valului mongol. Muntenia apare pe hărţi drept „Cumania”. Ne-au rămas de la cumani: beci, bir, ceată, toi, odaie, Comarnic, Comana, Vaslui etc.

Valah” este numele dat de germani tuturor romanilor, pornind de la tribul celt denumit „Volcae”, aşezat în zona Elveţiei şi Austriei de azi. Ţara Galilor, Wales în original, are aceeaşi origine, ca şi valonii din Belgia. Autohtonii şi-au păstrat numele de roman. Limba română apare după anul 1000, ca simbioză a vechii limbi latine cu slava.

Avarii au avut în Panonia circa 200 de ani (550-780) o tabără uriaşă, denumită Ring, constituind o mare putere în acea vreme. Avarii se prăbuşesc înre 800 şi 805, sub atacul francilor şi bulgarilor. Slavii devin astfel independenţi. E nevoie de sute de ani ca slavii să se românizeze, fenomen invers faţă de ce s-a întâmplat la sud de dunăre, unde vorbitorii de latină din Bulgaria, Serbia şi Croaţia au fost slavizaţi.

Protobulgarii, trib de limba turk, venind in zona Vogăi mijlocii la sfârşitul sec. VII, după lupte cu bizantiii pe la 670, se aşează în Dobrogea şi nordul Bulgariei de azi. Boris, hanul lor, va fi creştinat cu o mii de ostaşi la 865. Cu puţin înainte, Constantin (Chiril, în călugărie) şi Metodiu, slavi grecizaţi ori greci vorbind slavona, porniseră să evanghelizeze slavii din Moravia, traducând Scripturile şi inventând alfabetul chirilic, folosit şi azi de ruşi, sârbi şi bulgari, şi de noi până la 1860. Acest alfabet a ajuns la noi cel mai probabil ca urmare a expansiunii bulgare la stânga Dunării.

Din 395 Imperiul Roman a fost împărţit în două, cu doi împăraţi şi două capitale: la Roma şi Constantinopol, vestul păstrând latina, estul adopând cu sec. VII greaca. La 1054 se producere marea schizmă a Bisericii Ortodoxe. Linia dintre cele două jumătăţi corespunde şi azi graniţei dintre croaţii catolici şi sârbii ortodocşi.

Invazia mongolă. La 1206 uriaşa armată a lui Genghis-Han cucereşte nordul Chinei, apoi Regatul Persiei. O armată condusă de Batu-Han pornise prin Siberia către Europa. Îi învinge în 1223 pe ruşi coalizaţi cu cumanii albi. De teama mongolilor, se crede, cumanii negri cer maghiarilor să fie creştinaţi (1228, peste Carpaţi), deşi refuzaseră anterior. După creştinare cumanii sunt mutaţi pe valea Tisei, ferindu-se de mongoli. Apoi regele ia o prinţesă cumană, iar copilul lor, Ladislau Cumanul, devine rege.
În 1241 trei coloane mongole înaintează către apus, distrugând cnezatele ruseşti, regatul polon sprijinit de cavaleri germani şi armata regelui Bela.  În 1242 mongolii se retrag, auzind de moartea Marelui Han (1227). Nu toţi, însă, o parte rămânând în sud-estul Rusiei, pe Volga inferioară, formând un stat numit Hoarda de Aur, care ţine în vasalitate principatele ruseşti pest 200 de ani. Unii, din Crimeea şi nordul Mării Negre, se contopesc cu foştii cumani albi, fiind cunoscuţi drept „tătari”.

Diploma Ioaniţilor (1247). Ungurii, stăpânind regatul croat, cetatea Belgrad şi zona Timişoara au înfiinţat în zona Olteniei de azi o zonă tampon, numită Banatul de Severin. Prin Diploma Ioniţilor regele Bela al IV-lea cere cavalerilor Sfântului Ioan din Ierusalim (francezi, aşezaţi la Ierusalim) să trimită câteva zeci de caveleri să-l apere în calitate de vasali. Este menţionat în document voievodatul român al lui Litovoi (deşi Litovoi e nume slav), care nu va trece în vasalitatea Ioaniţilor. Mai sunt indicaţi doi cneji, Ioan şi Farcaş, primul român, ultimul probabil ungur. Ordinul e îndemnat să ocupe fosta „Cumanie” de peste Olt, protejând voievodatul lui Seneslav (nume slavo-român).

Alte ordine din acea vreme: Cavalerii Teutoni (părăsesc Palestina, se aşează în jurul Gdansk, unde alcătuiesc Prusia Orientală, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când teritoriul e cedat Poloniei) şi Templierii (devin mari bancheri în Occident). Ioaniţii, după alungarea din Palestina, sec. XIII, se mută în Cipru, apoi Insula Rhodos, iar în sec. XVI, alungaţi de turci, în Malta, devenind cunoscuţi drept „cavalerii de Malta”. 

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.