- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Peste 1.000 de americani au devenit milionari în fiecare zi anul trecut. 39,75 din milionarii lumii sunt din SUA, iar 35% din bogăția lumii aparține SUA. Europa de Est a cunoscut cea mai mare creștere regională a bogăției personale, de 12%.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Mașini de cusut industriale
Când președintele american Donald Trump a introdus tarife vamale mari pentru importurile din China, obiectivul era de a readuce producția pe teritoriul american și de a proteja locurile de muncă locale. Însă acest proces de relocalizare este complex și necesită ani de investiții și planificare, mult prea lent pentru lumea modei ultra-rapide, unde brandurile sunt obișnuite să reacționeze în câteva săptămâni, nu în ani.
Multe companii din industria vestimentară au început să-și mute producția din China încă din primul mandat al lui Trump. Ele s-au relocat în țări precum Vietnam și Cambodgia, când au intrat în vigoare primele tarife aplicate exclusiv Chinei.
Această tendință s-a accelerat odată cu noile tarife „reciproce”. În loc să-și aducă producția înapoi în SUA, multe branduri de modă pur și simplu caută furnizori în țara care le oferă cel mai mic cost total după aplicarea tarifelor.
- Detalii
- de: Mona Mashhadi Rajabi, Lisa Lake, Martina Linnenluecke și Yun Shen
- Cultură-economie
Inegalitatea este o problemă care există sub diverse forme în Africa subsahariană. Inegalitatea este determinată, printre alți factori, de locul în care te naști și trăiești. Pe lângă aceasta, veniturile, bunurile și accesul la educație și îngrijire medicală diferă atât în interiorul populațiilor, cât și între ele. Aceste inegalități se „sprijină” unele pe altele.
Rezultatul este o sărăcie persistentă, lipsa mobilității sociale între generații, o expunere crescută la schimbările climatice și lipsa unei creșteri economice incluzive.
- Detalii
- de: Murray Leibbrandt, Anda David, Rawane Yasser și Vimal Ranchhod
- Cultură-economie
Puține cuvinte stârnesc mai multă anxietate în dezbaterea publică decât „datoria publică” și „deficitul bugetar”. Datoria publică reprezintă suma totală de bani pe care guvernul o datorează, acumulată în urma unor ani de deficite bugetare. Deficitul bugetar apare atunci când guvernul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe și alte venituri.
- Detalii
- de: Adaptare după Mohsen Javdani
- Cultură-economie
Nassim Nicholas Taleb, autorul seriei „Incerto” (care include Lebăda neagră, Antifragil, Păcălit de hazard, Patul lui Procust și Când pielea ta e în joc), este cunoscut pentru ideile sale provocatoare despre incertitudine, risc, antifragilitate, responsabilitate și cunoaștere. Într-o lume guvernată de evenimente imprevizibile și de complexitate, Taleb oferă un amplu cadru teoretic, dar cu multe recomandări practice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Yanis Varoufakis a crescut în timpul dictaturii grecești dintre 1967 și 1974. Mai târziu a devenit profesor de economie și, pentru scurt timp, ministru de finanțe al Greciei în 2015.
Tatăl său, inginer chimist într-o fabrică de oțel, i-a insuflat o înțelegere critică a modului în care tehnologia determină schimbarea socială. I-a transmis totodată convingerea că, în fapt, capitalismul și libertatea autentică sunt incompatibile – o perspectivă de stânga care l-a făcut pe tatăl său prizonier politic timp de câțiva ani în timpul „juntei”, așa cum o numeau.
- Detalii
- de: Christopher Pollard
- Cultură-economie
„Singurul lucru mai periculos decât dorința de a salva o altă persoană — o dorință riscantă, adesea confundată cu iubirea — este dorința de a te salva pe tine însuți, de a te menaja de dezamăgirea, suferința și pierderea inseparabile de condiția de a fi o ființă cu speranțe și dorințe care se ciocnesc constant de realitate, de indiferența timpului și a hazardului, de speranțele și dorințele opuse ale altora.
- Detalii
- de: Maria Popova
- Cultură-economie
Mai jos găsiți traducerea celui de-al doilea capitol („Void and compensation”) din cartea lui Simone Weil „Gravity and grace”.
„A face rău cuiva înseamnă a primi ceva de la acea persoană. Ce anume? Ce am câștigat atunci când am făcut rău? Am câștigat în importanță. Ne-am extins. Am umplut un gol din noi înșine, creând unul în altcineva.”
Mecanica umană. Oricine suferă încearcă să comunice suferința sa (fie prin a face rău altcuiva, fie prin a trezi mila celorlalți) pentru a o diminua, iar în acest fel reușește cu adevărat să o reducă.
În cazul unui om aflat în abis, pe care nimeni nu-l compătimește și care nu are puterea de a face rău nimănui (dacă nu are un copil sau o ființă care îl iubește), suferința rămâne în interior și îl otrăvește.
Acesta este un imperativ, precum gravitația. Cum ne putem elibera?
- Detalii
- de: Simone Weil
- Cultură-economie
Lingvist, profesor, filozof și intelectual cu o masivă prezență publică, Noam Chomsky a avut o influență semnificativă din punct de vedere intelectual și moral asupra societății americane, dar și a lumii intelectuale, în ansamblu.
Imagine din timpul dezbaterii din anul 1971 dintre filozoful francez Michel Foucault (stânga) şi Noam Chomsky (dreapta)
Noam Chomsky, unul dintre cei mai faimoși și respectați intelectuali din lume, a împlinit 96 de ani pe 7 decembrie 2024. Timp de mai bine de jumătate de secol o mulțime de oameni i-au citit lucrările într-o varietate de limbi, iar mulți s-au bazat pe comentariile și interviurile sale pentru a avea informații despre dezbaterile intelectuale și evenimentele actuale.
- Detalii
- de: Robert F. Barsky
- Cultură-economie
TikTokul meu e plin de influenceri care îmi spun că ar trebui să fiu stoic. Probabil înțelegeți prin termenul „stoic” o persoană care trece prin greutăți păstrându-și tăria de caracter, calmul și fără să se plângă vreodată. Dar un stoic este și cineva care aderă la școala filosofică a stoicismului.
- Detalii
- de: Matthew Duncombe
- Cultură-economie
Un factor crucial al avantajului istoric al Statelor Unite față de concurenții săi în productivitate, în special în sectorul industrial, nu a fost rata scăzută a impozitelor sau veniturile corporative astronomice, ci avansul său în educație. Accesul „aproape universal” la educația secundară atins în Statele Unite în anii 1950 nu a fost realizat în Germania, Franța și Japonia până în anii 1980 și 1990.
Cartea „Nature, Culture, and Inequality” a lui Thomas Piketty este o lucrare de mici dimensiuni care abordează o problemă de mare importanță: este naturală inegalitatea socială pe care o observăm zilnic?
Bazându-se pe date economice istorice din întreaga lume, Piketty descrie o tendință începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, către o egalitate politică și socio-economică mai mare. Aceasta a fost deosebit de evidentă în țările occidentale între aproximativ 1914 și 1980. Totuși, din acel moment, această tendință a încetinit considerabil.
- Detalii
- de: Christopher Pollard
- Cultură-economie
Adolf Eichmann
Se poate să faci rău fără să fii rău? Aceasta a fost întrebarea la care filozoafa Hannah Arendt a încercat să găsească un răspuns atunci când a relatat pentru „The New Yorker” în 1961 procesul pentru crime de război al lui Adolf Eichmann, funcționarul nazist responsabil pentru organizarea transportului a milioane de evrei și al altor grupuri către diverse lagăre de concentrare, în sprijinul „soluției finale” a naziștilor.
- Detalii
- de: Thomas White
- Cultură-economie
Michel Foucault susținea că supravegherea, cum ar fi cea realizată prin sistemele CCTV, este utilizată pentru a impune normele sociale.
Michel Foucault a fost unul dintre cei mai faimoși gânditori ai sfârșitului de secol XX, atingând o notorietate asemănătoare celebrităților înainte de moartea sa prematură în 1984.
- Detalii
- de: Christopher Pollard
- Cultură-economie
La coada Europei în ce privește inițiativa antreprenorială se află Polonia, România, Lituania, Grecia și Spania, cu 2,59%, 5,85%, 6,68%, 6,74% și, respectiv, 6,79%”.
Conceptul de „antreprenoriat cultural” are multe fațete. El cuprinde atât impactul cultural și social al formării antreprenoriale, cât și factorii de mediu care influențează dezvoltarea acesteia.
Unele societăți, cum ar fi SUA, au o cultură antreprenorială puternică. Aceasta înseamnă că anumite caracteristici sunt celebrate și încurajate, cum ar fi capacitatea indivizilor de a-și asuma riscuri, răbdarea atunci când se confruntă cu provocări și rezolvarea inovatoare a problemelor, în special în situații incerte. Cu toate acestea, nu toate țările au o astfel de cultură antreprenorială.
- Detalii
- de: Javier Bouzas Arufe
- Cultură-economie
