Un factor crucial al avantajului istoric al Statelor Unite față de concurenții săi în productivitate, în special în sectorul industrial, nu a fost rata scăzută a impozitelor sau veniturile corporative astronomice, ci avansul său în educație. Accesul „aproape universal” la educația secundară atins în Statele Unite în anii 1950 nu a fost realizat în Germania, Franța și Japonia până în anii 1980 și 1990.
Cartea „Nature, Culture, and Inequality” a lui Thomas Piketty este o lucrare de mici dimensiuni care abordează o problemă de mare importanță: este naturală inegalitatea socială pe care o observăm zilnic?
Bazându-se pe date economice istorice din întreaga lume, Piketty descrie o tendință începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, către o egalitate politică și socio-economică mai mare. Aceasta a fost deosebit de evidentă în țările occidentale între aproximativ 1914 și 1980. Totuși, din acel moment, această tendință a încetinit considerabil.
- Detalii
- de: Christopher Pollard
- Cultură-economie
Adolf Eichmann
Se poate să faci rău fără să fii rău? Aceasta a fost întrebarea la care filozoafa Hannah Arendt a încercat să găsească un răspuns atunci când a relatat pentru „The New Yorker” în 1961 procesul pentru crime de război al lui Adolf Eichmann, funcționarul nazist responsabil pentru organizarea transportului a milioane de evrei și al altor grupuri către diverse lagăre de concentrare, în sprijinul „soluției finale” a naziștilor.
- Detalii
- de: Thomas White
- Cultură-economie
Michel Foucault susținea că supravegherea, cum ar fi cea realizată prin sistemele CCTV, este utilizată pentru a impune normele sociale.
Michel Foucault a fost unul dintre cei mai faimoși gânditori ai sfârșitului de secol XX, atingând o notorietate asemănătoare celebrităților înainte de moartea sa prematură în 1984.
- Detalii
- de: Christopher Pollard
- Cultură-economie
La coada Europei în ce privește inițiativa antreprenorială se află Polonia, România, Lituania, Grecia și Spania, cu 2,59%, 5,85%, 6,68%, 6,74% și, respectiv, 6,79%”.
Conceptul de „antreprenoriat cultural” are multe fațete. El cuprinde atât impactul cultural și social al formării antreprenoriale, cât și factorii de mediu care influențează dezvoltarea acesteia.
Unele societăți, cum ar fi SUA, au o cultură antreprenorială puternică. Aceasta înseamnă că anumite caracteristici sunt celebrate și încurajate, cum ar fi capacitatea indivizilor de a-și asuma riscuri, răbdarea atunci când se confruntă cu provocări și rezolvarea inovatoare a problemelor, în special în situații incerte. Cu toate acestea, nu toate țările au o astfel de cultură antreprenorială.
- Detalii
- de: Javier Bouzas Arufe
- Cultură-economie
Prin „eminență cenușie” se înțelege „omul din umbră”, omul care n-are o funcție oficială, dar este mâna dreaptă a titularului, fiind influentă în domeniul în care activează.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Spuneam într-un articol mai vechi că mi se pare o dovadă de inadaptare pentru autorii moderni să nu publice măcar jumătate din cartea pe care au încheiat-o pe Internet, gratuit, disponibilă pentru toată lumea. Pentru că, din câte îmi dau seama, dacă ești convins că ai ceva de spus lumii, vrei ca lumea să și afle, iar jumătate de carte permite să-ți faci o idee, ca cititor, dacă vrei să o parcurgi integral. Dacă ești un autor faimos, înțeleg (doar) parțial închiderea, dar dacă nu ești, sunt șanse să fi scris ceva de calitate, dar să nu afle aproape nimeni niciodată. În plus, o carte astăzi este de sezon, în sensul că apare, primește un pic de publicitate, iar rapid dispare, fiind înlocuită de noianul de noutăți perpetue. De aceea am și publicat integral pe site cartea de filozofia științei „Călătorie la granițele gândirii”. Cred și peste 10 ani va avea aceeași valoare ca și azi, dacă are vreuna.
Sunt înregistrat la foarte puține newslettere, căci sunt puține care nu sunt pierdere de vreme. Favoritul meu, pe care văd că-l primesc și urmăresc de câțiva ani buni, este The Marginalian, care s-a numit multă vreme, din 2006 până-n 2021, Brain Pickings.
The Marginalian este scris de Maria Popova, o autoare americană de origine bulgară, de 39 de ani. Newsletterul săptămânal conține un rezumat de duminică gratuit al celor mai interesante reflecții ale autoarei de-a lungul săptămânii, cuprinzând domeniile artei, științei, poeziei, filozofiei etc. Nu cred că e pentru toată lumea, dar merită citit de 2-3 ori, până decizi dacă te interesează sau nu.
Ce apreciez este că Maria Popova publică sinteze săptămânale ale lecturilor sale, „îmbrăcate” în propriile opinii, de foarte bună calitate. Cred că acestea ar putea foarte bine să constituie material pentru mai multe cărți. Faptul că acestea sunt oferite gratuit publicului este de admirat. Sigur, primește donații pe site-ul acesteia, dar acestea sunt voluntare, oricine putându-i citi textele pentru a se îmbogăți intelectual și spiritual.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Recent a avut loc un dialog între doi gânditori originali pe care-i citesc ori urmăresc mereu cu plăcere: Rory Sutherland, vicepreședinte la o companie de publicitate (dar un gânditor original; vezi cartea Alchimie, tradusă și în română) și filozoful sloven Slavoj Žižek (are mai multe cărți traduse în română). Am extras câteva idei mai interesante din această discuție, pe care le puteți citi mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Kondiaronk vorbind cu diplomați capturați, 1688
Louis Armand a fost un baron francez, cu probleme financiare serioase, care a făcut parte din armata franceză și care între 1683 și 1693 și-a desfășurat activitatea în Noua Franța (teritoriu francez din SUA de astăzi). Armand a publicat trei cărți în urma acestei experiențe „americane”. În cea de-a treia, intitulată în original „Les Dialogues curieux entre l’auteur et un sauvage de bon sens qui a voyagé” arată, printre altele, cum se raportează un localnic, un „nobil sălbatic”, printre altele, la încercările de creștinare ale preoților ce însoțeau trupele franceze.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
1.800 de filozofi, cea mai mare parte din America de Nord, Europa, Australia și Noua Zeelandă, au răspuns la o serie de întrebări, desigur, filozofice. Iată ce cred filozofii lumii despre natura minții (materială sau nu), despre liberul-arbitru, despre existența lui Dumnezeu, despre rasă (biologică sau socială), despre scopul filozofiei, natura legilor naturii, sensul vieții, zombi șamd. Sunt în total 40 de întrebări.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Suntem toți consumatori. Iar o industrie uriașă, cea care vinde, orice, vrea să știe cât mai multe despre noi, cum ne comportăm în calitate de cumpărători. Comportamentul consumatorului este un domeniu de confluență al mai multor discipline: psihologie, sociologie, marketing sau economie comportamentală. Recent, tehnologia modernă și progresele din neuroștiințe vin să completeze ceea ce știm despre consumatori.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
