Prețul aurului a sărit miercuri peste 4.100 USD uncia pentru prima dată, ducând creșterea extraordinară din acest an la peste 50%. Viteza creșterii a fost mult mai mare decât au prezis analiștii și aduce câștigurile totale la aproape 100% de când actualul trend ascendent a început la începutul lui 2024.
Prețul în ascensiune al aurului a captat interesul și portofelele investitorilor și a dus la formarea unor cozi lungi de oameni în fața dealerilor de aur din Sydney, dornici să pună mâna pe metalul prețios.
Ce explică această creștere spectaculoasă a prețului aurului?
Au fost sugerate mai multe motive pentru a explica actualul record al aurului. Printre acestea se numără incertitudinile economice tot mai mari generate de nivelurile uriașe ale datoriei guvernamentale și actualul blocaj al guvernului SUA.
Există, de asemenea, îngrijorări tot mai mari privind independența Rezervei Federale a SUA. Dacă ingerințele politice duc la scăderea ratelor dobânzilor în SUA, asta ar putea provoca o revenire a inflației. Aurul este văzut ca o protecție împotriva inflației.
Dar este puțin probabil ca acești factorii să fie principalele motive ale creșterii meteoritice a prețului aurului.
Întâi, trebuie observat că prețul aurului se află pe o traiectorie ascendentă constantă de câțiva ani. Asta cu mult înainte ca oricare dintre acești factori să apară ca problemă.
Explicația mai probabilă pentru creșterea actuală a aurului este creșterea cererii din partea fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri) pe aur.
Aceste fonduri urmăresc evoluția aurului sau a altor active (precum acțiuni sau obligațiuni) și sunt tranzacționate la bursă. Asta face ca active precum mărfurile să fie mult mai accesibile investitorilor.
Înainte ca primul ETF pe aur să fie lansat în 2003, era considerat prea dificil pentru investitorii obișnuiți să obțină expunere la aur.
Acum, când ETF-urile pe aur sunt disponibile mai ușor, aurul poate fi tranzacționat ca orice alt activ financiar. Acest lucru pare să schimbe percepția investitorilor asupra rolului tradițional al aurului ca activ de refugiu în perioade de turbulențe politice sau financiare, când alte active precum acțiunile sunt mai riscante.
Pe lângă cererea investitorilor de retail, unele economii emergente – în special China și Rusia – își mută activele de rezervă oficiale din valute precum dolarul american către aur.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, deținerile de aur fizic ale băncilor centrale din piețele emergente au crescut cu 161% din 2006, până la aproximativ 10.300 de tone.
Pentru a pune asta în perspectivă, deținerile de aur ale piețelor emergente au crescut doar cu 50% în cei 50 de ani până în 2005.
Cercetările sugerează că motivul pentru migrarea către aur a economiilor emergente este utilizarea tot mai frecventă a sancțiunilor financiare de către SUA și alte guverne care reprezintă principalele valute de rezervă (dolarul american, euro, yenul japonez și lira sterlină).
Într-adevăr, Rusia a devenit cumpărător net de aur în 2006 și și-a accelerat achizițiile după anexarea Crimeei în 2014. Acum deține unele dintre cele mai mari rezerve din lume.
Între timp, China și-a redus deținerile de obligațiuni guvernamentale americane și a trecut la cumpărarea de aur într-un proces numit „dedolarizare”. Ea dorește să își reducă dependența de moneda americană.
Băncile centrale din piețele emergente și-au majorat de asemenea deținerile de aur după excluderea Rusiei din sistemul internațional de plăți cunoscut sub numele de SWIFT și după propunerea guvernelor SUA și europene de a confisca rezervele băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina.
Se așteaptă ca eforturile de dedolarizare ale economiilor emergente să continue. Multe dintre aceste economii văd acum principalele valute occidentale ca purtând un risc nedorit de sancțiuni financiare. Acesta nu este cazul aurului. Asta ar putea însemna că sancțiunile financiare vor deveni un instrument de politică mai puțin eficient în viitor.
Ar putea aurul să urce și mai mult?
Cererea continuă din partea Rusiei și Chinei și cererea investitorilor pentru ETF-uri pe aur înseamnă că prețul aurului ar putea crește în continuare. Ambii factori reprezintă creșteri susținute ale cererii, peste cererea existentă pentru bijuterii și electronice.
Creșteri suplimentare ale prețului vor stimula probabil intrări mai mari în ETF-uri prin efectul de „teama de a rata oportunitatea”.
Consiliul Mondial al Aurului a raportat săptămâna trecută intrări lunare record în septembrie. Pentru întreg trimestrul al treilea, intrările în ETF-uri au depășit 26 de miliarde USD, iar pentru primele nouă luni până în septembrie, intrările totale au ajuns la 64 de miliarde USD.
În contrast, cererea băncilor centrale din piețele emergente pentru aur este mai puțin influențată de preț și mai degrabă determinată de factori geopolitici, ceea ce susține creșterea cererii pentru aur.
Pe baza acestor doi factori, analiștii de la Goldman Sachs și-au revizuit deja în sus ținta de preț pentru aur la 4.900 USD uncia până la sfârșitul lui 2026.
Fiind al treilea cel mai mare producător de aur din lume, cu cel puțin 19% din rezervele cunoscute, Australia va beneficia de pe urma creșterilor suplimentare ale prețului aurului.
De fapt, Departamentul Industriei, Științei și Resurselor se așteaptă acum ca valoarea exporturilor de aur să depășească exporturile de gaz natural lichefiat anul viitor. Astfel, aurul va deveni a doua cea mai importantă marfă de export după celălalt metal „prețios”: minereul de fier.
Traducere după The price of gold is skyrocketing de Luke Hartigan, lector de economie, University of Sydney.
