Tehnofeudalism

Yanis Varoufakis a fost pentru scurt timp ministru de finanțe al Greciei în 2015. Acesta a scris mai multe cărți de economie, dar cea intitulată „Technofeudalism. What Killed Capitalism” a făcut multe valuri atât în zona economică, dar și în cea politică. Varoufakis susține că nu mai trăim într-o societate capitalistă, ci că, în fapt, capitalismul s-a transformat într-o „formă avansată tehnologic de feudalism”.

Mai jos puteți citi un rezumat al argumentației sale că trăim acum în epoca „tehnofeudalismului”, publicat pe contul personal de X:

„Oriunde ne uităm, asistăm la triumful capitalului. Capitalul a prevalat pretutindeni: în depozite, fabrici, birouri, universități, spitale publice, mass-media – în spațiu, dar și în microcosmosul ingineriei genetice. 

Așadar, cum îndrăznesc să afirm că capitalismul a fost ucis? De către cine? Răspunsul comic este că, în fapt, capitalismul a fost ucis de propria sa mână… de către capital!

Dacă am dreptate, problema nu este ce ne va face inteligența artificială în viitor, ci ceea ce s-a întâmplat deja: capitalul a devenit atât de dominant, încât s-a transformat într-o variantă atât de toxică, că, asemenea unui virus stupid, și-a ucis gazda – capitalismul –, înlocuindu-l cu ceva mult, mult mai rău.

Acest nou capital mutant, care a ucis capitalismul, trăiește în așa-numitul „cloud”, așa că să-i spunem „capital de tip cloud”.

Ce este capitalul de tip cloud? Ce îl face atât de diferit?

Desigur, capitalul de tip cloud nu trăiește cu adevărat în „nor” (cloud). El trăiește aici, pe Pământ, fiind alcătuit din mașini interconectate, ferme de servere, turnuri de comunicații, software, algoritmi ghidați de IA – și, desigur, pe fundul oceanelor noastre, unde zac mii de kilometri de cabluri de fibră optică.

Spre deosebire de capitalul tradițional, de la undițe până la motoarele cu aburi ale Revoluției Industriale și până la roboții industriali moderni – toate fiind mijloace de producție –, capitalul de tip cloud nu produce nimic. El constă din mașini fabricate cu scopul de a modifica comportamentul uman.

Asta este Amazon Alexa sau Google Assistant sau Apple Siri: un mijloc produs pentru modificarea comportamentului. Este o mașină, o bucată de capital, pe care noi o antrenăm pentru a ne antrena pe noi să o antrenăm, astfel încât să determine ce anume vrem. Și, odată ce vrem acel lucru, aceeași mașină conectată ni-l vinde direct, ocolind piețele.

Ca și cum nu ar fi de ajuns, aceeași rețea reușește să ne facă să întreținem, prin munca noastră voluntară gratuită, uriașa rețea de mașini de modificare comportamentală din care face parte. O întreținem când postăm recenzii, evaluăm produse, încărcăm videoclipuri, postări, fotografii – ajutăm la reproducerea capitalului de tip cloud fără să primim un ban pentru munca noastră. În esență, ne-a transformat în iobagii săi din cloud!

Între timp, în fabrici și depozite, unde proletari salariați muncesc în condiții tot mai precare, aceiași algoritmi care ne modifică nouă comportamentul și ne vând direct produse – acești algoritmi sunt folosiți, de obicei prin dispozitive digitale legate de încheieturile muncitorilor, pentru a-i face pe proletari să muncească mai repede, pentru a-i direcționa și supraveghea în timp real.

Am început spunând că oriunde privim, dăm peste triumful capitalului. Dar adevăratul câștigător este capitalul de tip cloud. Este uimitor cum reușește să joace, simultan, cinci roluri care înainte depășeau capacitățile capitalului:
• ne acaparează atenția;
• ne fabrică dorințele;
• ne vinde direct, în afara oricăror piețe tradiționale, ceea ce e menit să satisfacă dorințele pe care el însuși ni le-a creat;
coordonează munca proletară în interiorul locurilor de muncă;
se folosește de munca gratuită a noastră, iobagii săi din cloud.

Este de mirare că proprietarii acestui capital de tip cloud au o putere de extracție de neimaginat până acum? Că extrag plusvaloare uriașă de la proletari; cantități nemăsurate de muncă gratuită de la aproape toată lumea; și rente amețitoare de tip cloud de la capitaliștii-vasali, adică vânzătorii? Este de mirare că sunt incomparabil mai puternici decât Henry Ford sau Rupert Murdoch ar fi putut fi vreodată?

„Stai puțin”, aud pe cineva spunând. „Este Jeff Bezos chiar atât de diferit de Henry Ford? Nu sunt toți doar o specie de capitaliști monopoliști??”. 

Nu, amazon.com nu este o întreprindere capitalistă monopolistă.

În momentul în care intri pe amazon.com, ai ieșit complet din capitalism! Desigur, locul forfotește de cumpărători și vânzători. Așadar, da, este o uriașă platformă de comerț, dar, nu, o piață nu este cu siguranță! Un singur om, Jeff, deține totul. Dar el este mult, mult mai mult decât un simplu monopolist.

Jeff nu deține fabricile care produc bunurile vândute pe platforma sa de către capitaliști tradiționali care trebuie să o folosească pentru a-și desfășura comerțul. Ceea ce deține el este mai important: algoritmul care decide ce produse vezi și ce produse nu vezi – algoritmul pe care tu însuți l-ai antrenat să te cunoască perfect, astfel încât să te potrivească cu un vânzător, pe care îl cunoaște la fel de bine, cu scopul de a maximiza probabilitatea ca fiecare astfel de potrivire, tranzacție, să genereze pentru Jeff renta maximă pe care o poate percepe de la vânzător pentru ceea ce tu cumperi: până la 40% din ceea ce plătești este încasat de Jeff!

Mintea se răzvrătește în fața enormității și a noutății radicale a acestui tip de exploatare: același algoritm pe care îl ajutăm în timp real să ne cunoască pe dinafară, acel algoritm ne modifică preferințele și administrează selecția și livrarea mărfurilor menite să satisfacă aceste preferințe.

Dacă tu și eu tastăm „biciclete electrice” sau „binocluri” pe amazon.com, fiecare dintre noi va primi recomandări complet diferite. Într-o piață tradițională sau într-un centru comercial ar fi ca și cum am merge unul lângă altul, privind aceeași vitrină, dar am vedea lucruri diferite în funcție de ceea ce algoritmul lui Jeff vrea ca fiecare dintre noi să vadă.

Toți cei care navighează pe amazon.com – cu excepția lui Jeff Bezos, desigur – toți se află într-o izolare construită algoritmic, ca într-un Panopticon unde, incapabili să ne vedem între noi, nu vedem decât algoritmul atotvăzător al lui Jeff sau, mai exact, doar ceea ce algoritmul său ne permite să vedem, cu scopul de a-i maximiza renta de tip cloud – care este, de fapt, versiunea actuală a rentei funciare pe care seniorii feudali o extrăgeau de la vasalii și țăranii lor.

Acesta nu este capitalism.
Doamnelor și domnilor, bine ați venit în tehnofeudalism!

Cum a ucis capitalul de tip cloud capitalismul? Cum a ajuns să se ridice? Cine a plătit pentru el?

Capitalismul, să nu uităm, avea doi piloni: piețele și profitul. Desigur, piețele și profitul sunt încă omniprezente.

Cu toate acestea, capitalul de tip cloud i-a evacuat pe amândoi din centrul sistemului nostru socioeconomic, împingându-i la margini și înlocuindu-i:
Piețele, mediul capitalismului, au fost înlocuite de feude digitale – platforme comerciale precum amazon.com sau Alibaba care, după cum am văzut, arată ca piețele, dar nu sunt piețe.
• Iar profitul? Combustibilul capitalismului? Ei bine, acesta a fost înlocuit de predecesorul său feudal: renta. Dar, mai precis, o nouă formă de rentă, o rentă de tip cloud care trebuie plătită pentru accesul la aceste feude digitale sau platforme.

Dar cum a apărut capitalul de tip cloud?

Și-a început viața la sfârșitul anilor '90, când Internetul original, care era un bun comun – funcționa ca o zonă liberă de capitalism –, acel Internet original, Internet 1.0 dacă vreți, a fost privatizat de Big Tech-ul emergent.

Cine a plătit pentru trilioanele necesare fabricării și acumulării capitalului de tip cloud atât de rapid în mâinile unui număr atât de mic de cloudaliști? Răspunsul uimitor este: în mare parte băncile centrale ale țărilor G7! Cum s-a întâmplat asta? Ei bine, din întâmplare sau – mai precis – din cauza… crizei!

După prăbușirea sectorului financiar din 2008, băncile noastre centrale au tipărit până la 35 de trilioane de dolari pentru a salva bancherii, într-o perioadă în care guvernele supuneau populațiile unor politici dure de austeritate. 

Capitaliștii au fost suficient de isteți să prevadă că mulțimea nu va mai avea bani să le cumpere produsele. Așa că, în loc să investească, au dus banii băncilor centrale pe bursele de acțiuni și obligațiuni, unde au cumpărat acțiuni, titluri – împreună cu iahturi, artă, bitcoin, NFT-uri, orice „activ” de care se puteau agăța. 

Singurii capitaliști care au investit efectiv în capital au fost proprietarii Big Tech. De exemplu, 9 din fiecare 10 dolari care au creat Facebook au provenit din acești bani ai băncilor centrale! Așa a fost finanțat capitalul de tip cloud și ne-am ales cu noua noastră clasă conducătoare.

Ca rezultat, puterea reală astăzi nu se află la proprietarii de mașini, clădiri, rețele feroviare și telefonice, roboți industriali. Acești capitaliști vechi, „tereștri”, continuă să extragă plusvaloare de la munca salariată, dar nu mai sunt la conducere, așa cum erau odinioară. Ei au devenit vasali în raport cu deținătorii capitalului de tip cloud. Iar noi ceilalți am revenit la statutul nostru de odinioară, de iobagi, contribuind la bogăția și puterea noii clase conducătoare prin munca noastră neplătită – pe lângă munca salariată pe care o facem, atunci când avem șansa s-o facem.

Dar, sigur, va spune cineva, tot capitalism este, nu-i așa?

Deci, încă nu sunteți convinși? Știu, e greu să te desparți de termenul „capitalism”. Nu doar liberalii gândesc despre capitalism așa cum peștii gândesc despre apa în care înoată – ca despre ceva natural. Și socialiștii au nevoie să simtă că scopul nostru în viață, motivul pentru care ne aflăm pe acest Pământ, este să răsturnăm capitalismul. Vestea pe care o aduc – că, în fapt, capitalul ne-a luat-o înainte și că acum avem ceva mai rău în locul capitalismului – e greu de acceptat. Într-adevăr, mai ales prietenii mei de stânga, tovarăși de drum, încearcă să mă convingă că, da, capitalul de tip cloud poate fi important, dar „tot capitalism este, prietene”.

Să-l numim capitalism rentier sau capitalism monopolist, sugerează ei. Dar nu merge! Renta de tip cloud nu e ca renta funciară, pentru că necesită investiții masive în tehnologie nouă. Și nu este nici rentă de monopol, pentru că Bezos și Zuckerberg, în loc să monopolizeze piețele pentru a-și vinde produsele (cum au făcut Ford și Edison), le-au înlocuit complet și nu au niciun interes să producă ceva (spre deosebire de Henry Ford și Thomas Edison).

Cum rămâne cu capitalismul de supraveghere? Din nou, nu merge. Capitaliștii de tip cloud nu folosesc pur și simplu algoritmi ca să ne spele creierul în numele agenților de publicitate într-un cadru altfel capitalist. Nu, capitalul de tip cloud se reproduce prin munca noastră gratuită, exploatează direct munca salariată și stoarce rente de tip cloud de la capitaliștii-vasali pe platforme comerciale care nu sunt piețe.

Acesta nu este capitalism, oameni buni! Niciun fel de capitalism.

Dar ce facem cu observația că tehnofeudalismul trăiește ca un parazit pe sectorul capitalist din interiorul său? Da, este adevărat. Dacă ar dispărea capitaliștii convenționali, cei de tip cloud ar pieri și ei, incapabili să mai stoarcă rente de tip cloud de la producători. 

Și ce dacă? După ce capitalismul a răsturnat feudalismul, capitaliștii erau și ei parazitari pe proprietarii de pământ, în sensul că, fără pământul privat care producea hrană, capitalismul ar fi murit. În mod similar, acum: deși sectorul capitalist tradițional hrănește tehnofeudalismul, capitalul de tip cloud și renta de tip cloud sunt cele care domină.

Contează dacă îl numim tehnofeudalism sau o formă de capitalism?

În acest punct este important să ne amintim maxima lui Marx, că scopul nu este să interpretăm lumea, ci să o schimbăm. Așadar, contează dacă acesta este încă capitalism sau dacă îl numim tehnofeudalism? Eu cred că da.

Recunoașterea faptului că lumea noastră a devenit tehnofeudală ne ajută să înțelegem enormitatea a ceea ce va fi necesar pentru a organiza victimele acestei puteri exorbitante, exploatații care, acum, nu mai sunt doar muncitorii salariați, ci și hoardele de iobagi din cloud care reproduc chiar capitalul de tip cloud ce îi menține într-o stare de precaritate tot mai profundă.

Conceptul de tehnofeudalism subliniază clar faptul că organizarea muncitorilor din industria auto și a asistentelor medicale, deși rămâne esențială, este insuficientă. El arată ce va fi nevoie pentru a organiza mișcările împotriva cartelului combustibililor fosili atunci când mijloacele noastre de comunicare funcționează prin capitalul de tip cloud, setat să otrăvească opinia publică. 

Tehnofeudalismul explică modul în care trecerea la mașini electrice a provocat dezindustrializarea Germaniei, întrucât profiturile obținute din ingineria mecanică de precizie sunt înlocuite de rente extrase de proprietarii capitalului de tip cloud care monitorizează traseele șoferilor și obiceiurile lor din interiorul cabinei. 

Decizia lui Elon Musk de a cumpăra Twitter devine brusc mult mai logică. Twitter, pentru Musk, este o interfață între stocul său de capital mecanic de la Tesla și SpaceX și capitalul de tip cloud. 

Noul Război Rece dintre SUA și China, mai ales după războiul din Ucraina, se explică drept consecința unei ciocniri subiacente între două tehnofeudalismuri: unul ale cărui rente de tip cloud sunt denominate în dolari, celălalt în yuani.

Nu este uluitor? A fost nevoie de descoperiri științifice uluitoare, de rețele neuronale fantastice și de programe de IA care sfidează imaginația pentru a realiza ce? Pentru a crea o lume în care, în timp ce privatizarea și fondurile private de investiții jefuiesc toate bogățiile fizice din jurul nostru, capitalul de tip cloud se ocupă cu jefuirea creierelor noastre. 

Pentru a ne deține mintea la nivel individual, trebuie să deținem capitalul de tip cloud în mod colectiv. Odată ce ne-am recâștigat mințile, le putem pune împreună la lucru pentru a găsi o modalitate de a crea un nou bun comun al capitalului de tip cloud. 

Va fi al naibii de greu. Dar este singura cale prin care putem transforma artefactele noastre bazate pe cloud dintr-un mijloc produs de modificare a comportamentului într-un mijloc produs de colaborare și emancipare umană.

Iobagi, proletari și vasali din cloud ai lumii, uniți-vă! Nu avem nimic de pierdut decât lanțurile noastre mintale din cloud!”.

> Citiți și: Este capitalismul mort? Trăim într-o formă avansată tehnologic de feudalism?

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație!

Cumpără de la eMag și Cărturești și, de asemenea, sprijini scientia.ro.