Cu cât o persoană este mai bogată, cu atât este mai probabil să posede trăsături din triada întunecată.
De la Scrooge McDuck și Cruella de Vil (personaje Disney) la Lex Luthor din DC Comics și dl Burns din Simpsons, există numeroase exemple de bogați care își folosesc banii și puterea în moduri malefice. Dar există vreun sâmbure de adevăr în stereotipul conform căruia bogații sunt răi?
Există mulți oameni bogați care acționează cu bunăvoință, inclusiv filantropi care își donează mare parte din avere. Totuși, cercetările din psihologie au descoperit o legătură clară între bogăție și comportamentul neetic, inclusiv o tendință crescută de a trișa și de a fura.
Cu circa 100 de mii de ani în urmă, este posibil ca strămoșii indienilor de astăzi din regiunea Kerala să fi părăsit Cornul Africii, prin Yemen, ajungând într-un timp nedeterminat de-a lungul țărmului vestic al Indiei. Cum 3-4 mii de ani în urmă o altă populație, venind din zona centrală a Asiei, care-și spuneau „arieni” și care vorbeau ceva ce astăzi este cunoscut sub numele de sanscrită, se așezau în aceeași zonă sudică a Indiei.
Când au ajuns arienii în sud, acolo era o civilizație dezvoltată, denumită Harappa, după unul dintre orașele din zonă, unde în jurul anului 2.250 î.Hr. trăiau zeci de mii de oameni.
Articolul de mai jos este o sinteză a subiectului menționat în titlu, pe baza capitolului 8 din cartea „Caste: The Origins Of Our Discontents” (2020, netradusă în română), de Isabel Wilkerson. Cartea analizează sistemul de caste ascuns din SUA și îl compară cu sistemele din India și Germania nazistă și argumentează că un sistem de caste a influențat istoria și prezentul american, generând inegalități rasiale și sociale.
În imagine, August Landmesser, fost muncitor la șantierul naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania, faimos pentru apariția sa în fotografia de mai sus, în care refuză să execute salutul nazist la lansarea navei Horst Wessel a marinei naziste la 13 iunie 1936. Povestea sa poate fi citită aici.
O ședință decisivă în Berlin, 1934. Pe 5 iunie 1934, într-o perioadă în care regimul nazist încă își consolida puterea, 17 birocrați și juriști ai Reichului s-au reunit la Berlin pentru a dezbate viitorul legislativ al „statului arian”.
Nu discutau încă exterminări — acestea vor fi decise abia ani mai târziu, la conferința de la Wannsee. Scopul lor imediat era stabilirea cadrului legal al separării rasiale: cum să definească „evreul”, cum să interzică amestecul „rasial”, cum să transforme ideologia în lege.
Deși ideea de rasă este combătută astăzi, fiind numită în genere „un construct social”, este indiscutabil că migrația omului din Africa spre celelalte zone ale lumii și traiul în relativă izolare pentru perioade lungi a dus la apariția și consolidarea unor anumite trăsături care diferențiază vizual diverse populații de Homo sapiens.
„Nu devii complet liber doar evitând să fii sclav; trebuie să eviți și să devii stăpân”, afirmă Nassim Taleb. Ce e rău în a fi stăpân?
Pentru strămoșii noștri, ratarea țintei era o chestiune de viață și de moarte.
Am auzit că unii oameni întreabă ChatGPT-ul cum să se împace cu părinții sau cu iubita/ iubitul.
„M-am certat cu iubita. Mă ceartă că am apucături de golan, că sunt infantil, iresponsabil, un fel de băiețelul mamii. Ce sfat îmi dai?”.
„Îmi pare rău să aud că treci prin asta. Faptul că ea îți spune lucruri atât de dure înseamnă că e afectată de ceva anume în comportamentul tău, dar și că modul în care își exprimă nemulțumirea rănește relația… ”.
„Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli, este un eseu care dezvăluie mecanismele propagandei populiste în era digitală, explorând modul în care strategii sofisticate (spin-doctors, rețele sociale, dezinformare) sunt folosite pentru a modela opțiunile de vot și pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Cartea analizează figuri-cheie precum Steve Bannon, Arthur J. Finkelstein, Milo Yiannopoulos, Gianroberto Casaleggio și strategii din contextul Brexitului ale administrațiilor Trump, Bolsonaro, Salvini etc., ilustrând un „populism digital” bazat pe manipularea opiniei publice.
„Noi nu suntem o agenție de publicitate oarecare. Dacă vreți să vindeți Coca-Cola într-un cinema și vă adresați unei agenții tradiționale, știți ce vă vor spune?
O să vă spună să deschideți mai multe puncte de vânzare, să puneți un afiș la intrare, să plasați lângă casă o poză cu o tânără în costum de baie care bea Coca-Cola și să difuzați o reclamă în sălile de cinema, înainte de a începe filmul.
Mi-a luat multă vreme (poate prea multă) să înțeleg un adevăr aparent simplu: în terapie sau consiliere, metoda și teoria cântăresc mai puțin decât am fost învățați să credem.
Cea de-a doua stare „starea EZ” ar corespunde „apei structurate”
Cine ar fi știut că există o substanță de zece ori mai hidratantă decât apa? Aceasta este doar una dintre multele afirmații făcute de promotorii „apei structurate” și de numeroșii lor susținători celebri.
Apa structurată, spun ei, este o versiune de apă chimic diferită și mai bună. Moleculele de apă sunt aranjate altfel, ceea ce aduce cumpărătorului o gamă vastă de beneficii.
Așadar, dacă nu știai că apa ta obișnuită nu este suficient de... apă, atunci acest articol este pentru tine.
Din păcate, există semne că rasismul este în creștere în întreaga lume. Cercetări efectuate în Europa și Australia în ultimii ani au constatat o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu rasism.
Rapoarte din SUA și Marea Britanie au indicat că majoritatea participanților din minoritățile etnice consideră că rasismul se agravează. Iar un studiu global a relevat o creștere a incidentelor de discriminare.
Animozitatea față de cei care par diferiți de noi pare ușor de trezit, mai ales în vremuri definite de greutăți și frământări.
Figurine, civilizația minoică, găsite în palatul din Knossos, cca. 1600 î.Hr., din faianță, 29,5 cm (stânga) și 34,2 cm înălțime (dreapta).
(detalii mai jos)
Cultura minoică a fost prima societate extrem de complexă de pe solul european modern, cu palate, scriere, artă uimitoare și chiar toalete cu apă curentă.
Minoicii au trăit în Epoca Bronzului (aproximativ 3000–1200 î.Hr.) pe insula mediteraneană Creta, care a servit drept punte de legătură între Europa, Africa și Asia.
Probabil ai văzut cuvântul „narcisist” aruncat peste tot pe Internet, în titluri, pe aplicații de dating sau în TikTok-uri cu temă terapeutică. Dar eticheta pe care oamenii o lipesc adesea fără să gândească pe șefi toxici sau pe personaje negative din reality-show-uri ascunde o imagine psihologică mult mai complexă.
Psihologii au studiat narcisismul timp de mulți ani, dar, în timp, înțelegerea noastră a evoluat. Una dintre cele mai mari schimbări este că astăzi narcisismul nu mai este văzut doar ca grandomanie, aroganță sau egotism.
Am scris acum câteva zile un articol despre cum o revistă de știință și tehnologie americană, „Popular Mechanics”, a publicat un articol despre paranormal, încercând să convingă publicul despre faptul că un program american secret, între timp închis și declasificat, ar fi arătat că se poate afecta câmpul magnetic cu forța minții și vederea de la distanță e reală.
Ieri, 16 septembrie, într-o altă publicație online dedicată științei și filozofiei, în mare, „iai news”, care publică de regulă articole excelente scrise de diverși gânditori de valoare din diverse colțuri ale lumii, a apărut un articol intitulat „Materialism is holding science back”, scris de Àlex Gómez-Marín, fost fizician, acum neurocercetător, profesor la Instituto de Neurociencias of Alicante, Spania, și director al Centrului Pari, Italia.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.