Generația Alfa este cea mai numeroasă generație din istorie. Cuprinzând în total aproximativ două miliarde de copii, ea include pe oricine are în prezent între 0 și 15 ani – cei născuți între 2010 și 2025. Aceasta este prima generație în întregime nativ-digitală, mulți copii atingând deja niveluri de alfabetizare digitală fără precedent.
Se estimează că vor deveni cea mai educată generație din istorie: 90% ar urma să finalizeze învățământul secundar la nivel mondial, comparativ cu 80% în cazul generației Z.
Totuși, copiii din generația Alfa moștenesc și o lume tot mai precară, caracterizată de incertitudini globale, criza locuințelor și schimbări climatice. Este o ruptură atât de radicală față de ceea ce a fost înainte, încât această generație își ia numele de la prima literă a alfabetului grecesc – spre deosebire de generațiile X, Y și Z, ale căror litere provin din alfabetul (latin) al limbii noastre.
Ca psihologi ai dezvoltării, ne putem întreba ce înseamnă această lume nouă pentru dezvoltarea psihologică a generației Alfa? Cum ar putea ea să influențeze experiențele, interesele și valorile acestor copii?
Milenialii
Un bun punct de plecare este să ne uităm la părinții lor: milenialii (generația Y). De la acești treizeci- și patruzeci-de-ani, generația Alfa moștenește sprijinul pentru valori precum incluziunea, adaptabilitatea și încrederea în mediul digital, dar și tendința, în anumite contexte, de a boicota persoane ale căror cuvinte sau acțiuni sunt considerate ofensatoare.
Milenialii au, de asemenea, o sănătate mintală mai precară decât generațiile anterioare și, cel puțin în multe țări occidentale, se confruntă din unele puncte de vedere cu o situație financiară mai dificilă.
Confruntarea cu aceste dificultăți poate însemna că părinții mileniali sunt într-o poziție unică pentru a dezvolta reziliența copiilor lor. Încurajator este faptul că tații mileniali arată un nivel fără precedent de implicare în creșterea copiilor, contestând stereotipurile de gen.
Pe de altă parte, părinții stresați se luptă adesea cu sarcinile cotidiene, iar copiii lor pot manifesta probleme de comportament, cum ar fi agresivitatea sau dificultăți emoționale, precum retragerea socială și anxietatea.
Tehnologia a introdus, de asemenea, provocări, deoarece milenialii au adoptat pe scară largă dispozitivele electronice. Aproximativ jumătate dintre părinții din Marea Britanie, de exemplu, spun că sunt dependenți de telefonul lor.
Distragerile provocate de dispozitivele digitale pot face activitățile de părinte mai dificile. Această „tehnointerferență” este din nou asociată cu probleme de comportament la copii, care pot avea efecte negative pe termen mai lung.
O provocare tehnologică suplimentară pe care o trăiesc cei din generația Alfa este „sharentingul”, atunci când părinții postează fotografii și videoclipuri cu ei online, uneori în [moduri excesive sau nepotrivite]. Nu avem încă date bune privind amploarea și impactul acestui fenomen, astfel că cercetătorii trebuie să cartografieze de urgență riscurile.
Dificultățile milenialilor cu tehnologia îi pot pune, totuși, într-o poziție mai bună pentru a-și ajuta copiii să se descurce cu probleme precum timpul petrecut în fața ecranului sau pe rețelele sociale.
Lumea digitală de azi înseamnă, de asemenea, că părinții gen Alfa au la îndemână o cantitate uriașă de informații despre ce înseamnă să fii părinte, precum și acces la forumuri și comunități digitale, ceea ce poate reduce sentimentul de stres și izolare. Psihologii și profesioniștii din sănătate mintală pot, la rândul lor, să ofere părinților ghidaj riguros, bazat pe dovezi.
Imersiunea digitală a generației Alfa
Lumea digitală a amplificat expunerea gen Alfa la idei și practici culturale venite de la semeni și de la alți adulți. Așadar, chiar dacă unii vor petrece probabil mai mult timp locuind cu părinții decât generațiile anterioare, este posibil ca ei să fie de fapt mai puțin susceptibili la influența parentală. Acest lucru poate fi eliberator, dar introduce și riscuri noi.
Am văzut cum rețelele sociale pot intensifica presiunea de grup și au introdus hărțuirea online. Tendințele impuse de influenceri riscă să inoculeze idealuri nerealiste de imagine corporală, care pot contribui la dismorfie corporală.
Utilizarea excesivă a jocurilor video poate duce la privare de somn, reducerea activității fizice și rezultate școlare slabe. Este posibil ca disponibilitatea tot mai mare a jocurilor VR să facă aceste riscuri și mai acute pentru generația Alfa.
Generația Alfa riscă, de asemenea, să fie mai expusă la conținut potențial nociv, precum pornografia sau site-uri care promovează autovătămarea sau tulburările de alimentație. Chiar dacă nu sunt atât de creduli cum se crede uneori, copiii mici nu au de regulă strategii eficiente pentru a identifica informațiile de încredere, ceea ce îi pune într-un pericol mai mare decât pe adulți.
În 2010, antropologul cognitiv Dan Sperber a introdus expresia „încredere epistemică” pentru a descrie ideea că îi percepem pe ceilalți ca surse de informație de încredere. Creșterea într-o lume saturată de dezinformare poate face ca generația Alfa să adopte atitudinea opusă – „neîncrederea epistemică” – cu potențiale consecințe negative, precum depresia și anxietatea.
Spațiul digital nu este însă în întregime negativ pentru dezvoltarea psihologică a copiilor. Pentru generația Alfa este mult mai ușor să acceseze informații online despre sănătatea mintală, precum și sprijin psihologic profesionist, și să participe la comunități virtuale.
Tehnologia oferă, de asemenea, acces mult mai larg la resurse și instrumente educaționale, lucru pe care inteligența artificială ar putea să îl amplifice. Există deja dovezi emergente că IA poate îmbunătăți rezultatele învățării și crește motivația elevilor, de exemplu. Marea provocare va fi să democratizăm învățarea, fără a ajunge să afectăm negativ abilitățile cognitive umane printr-o dependență excesivă de IA pentru scris și gândire.
Diversitatea experiențelor
În tot acest context, este important să ne amintim că dezvoltarea psihologică a generației Alfa nu urmează o singură traiectorie monolitică.
Pandemia a evidențiat și a accentuat inegalitățile în multe aspecte ale vieții copiilor, de la educație la stabilitatea locuinței. Pentru unele segmente mai mari de vârstă din generația Alfa, închiderea școlilor și predarea online au lăsat urme de durată – dovadă fiind creșterea masivă a absenței școlare în multe țări, fenomen care pare dificil de inversat.
Închiderea școlilor în timpul pandemiei a însemnat pierderea unui spațiu sigur pentru copiii aflați în risc de neglijare sau abuz acasă. Una dintre consecințe a fost o creștere globală a violenței împotriva copiilor. Chiar și cei mai tineri din generația Alfa, care nu erau încă născuți atunci, pot fi afectați indirect de experiențele fraților și surorilor mai mari.
Mai general, experiențele vor diferi foarte mult în funcție de locul în care trăiesc membrii generației Alfa. De exemplu, în Asia de Est, fertilitatea extrem de redusă a dus la săli de clasă tot mai goale, în timp ce copiii din familii mai mici suportă presiuni academice mai mari din partea părinților. Înțelegerea experiențelor copiilor din sudul global este deosebit de importantă, nu în ultimul rând deoarece ei reprezintă majoritatea generației Alfa.
Genul va influența, de asemenea, în moduri noi felul în care această generație experimentează lumea. De exemplu, băieții par mai predispuși la dependența de jocuri video, în timp ce fetele au o probabilitate mai mare de a deveni dependente de rețelele sociale.
Fetele afirmă că văd mai mult conținut online care le creează o presiune legată de aspectul fizic, în timp ce băieții sunt mai predispuși să vadă dezinformare – care, fără îndoială, promovează uneori viziuni potențial dăunătoare despre masculinitate și despre femei.
Ce cred cei din generația Alfa despre lume?
Care sunt propriile opinii ale generația Alfa despre această lume nouă? În ciuda temerilor adulților privind expunerea lor la misoginie, xenofobie și polarizare, copiii de astăzi sunt preocupați de o gamă largă de teme progresiste. Acestea includ inegalitatea resurselor, sexualitatea, justiția climatică și drepturile animalelor.
Este posibil să fie vorba de idealism specific tinereții, care va fi abandonat la maturitate. Totuși, știm, de exemplu, că milenialii exprimă frecvent valori diferite de cele ale generațiilor precedente.
Generația Alfa a fost deja descrisă ca influențând părinții în direcția unor atitudini mai pro-mediu. Așadar, cel puțin o parte dintre aceste valori progresiste vor persista probabil și ar putea produce efecte de undă în întreaga societate.
Traducere după The psychology of generation Alpha de Claire Hughes, profesor de psihologie și director adjunct la Centre For Family Research, University of Cambridge, George Gillett, cercetător, University of Cambridge și Luke McGuire, lector, Department of Psychology, University of Exeter.
