MoiseExistă o întrebare simplă la care se răspunde greșit în mod atât de frecvent, încât a fost denumită iluzia lui Moise. Sună ca un fel de truc minor, dar are capacitatea, în anumite circumstanţe, să ne facă să facem unele greşeli majore. Citiţi mai multe în continuare.

 

 

Răspundeţi repede la această întrebare: "Câte animale din fiecare specie a luat cu el Moise în arcă"?

Răspunsul este niciunul. Noe a fost cel care a construit arca. Moise este cel care i-a condus pe evrei pe timpul exodului din Egipt şi care a pribegit împreună cu ei prin deşert timp de 40 de ani. Unii dau răspunsul greşit pentru că se grăbesc să răspundă ”două animale”. Alţii dau răspunsul greşit pentru că se gândesc ”Oare nu era vorba despre 14 animale curate şi şapte necurate şi vă rog nu întrebaţi care e diferenţa dintre animalele curate şi cele necurate, fiindcă nu aş şti să răspund.” Iar unii oameni îşi dau seama că este o întrebare capcană. Dacă v-aţi dat seama, felicitări. Puteţi să fiţi mândri.

Realitatea este totuşi că foarte mulţi se lasă păcăliţi fiindcă există o mulţime de astfel de teste cu întrebări capcană. De exemplu: la întrebarea "Cine a spus ”Acum o sută de ani  strămoşii noştri au adus pe acest continent o naţiune nouă, concepută în libertate şi dedicată preceptului că toţi oamenii se nasc egali?"”,  mulţi  răspund Abraham Lincoln, când de fapt Lincoln a spus ”Acum 87 de ani strămoşii noştri (…)”1. Iar la întrebarea ”Preşedintele cărei ţări a fost  Margaret Thatcher?” se răspunde Marea Britanie  în loc să se precizeze titulatura  corectă a doamnei Thatcher, cea din prim-ministru. Semantica unor astfel de întrebări îndeamnă oamenii să dea răspunsurile greşite, iar ei răspund incorect la întrebări foarte vag plauzibile, dar care sună cunoscute şi asemănătoare cu întrebarea corectă.

şi ce-i cu asta? Ce dovedeşte altceva decât că psihologii sunt nişte  oameni de nimic, răutăcioşi? De fapt luate ca atare aceste întrebări nu dovedesc mare lucru, dar dacă astfel de teste avansează la un nou nivel, ele pot deveni foarte interesante. Aşadar, atunci când auziţi o frază, poate că nu v-o aduceţi aminte textual, dar ea va suna familiar dacă o auziţi repetată. Deoarece rostirea ei a creat o cale familiară în mintea dumneavoastră, asemeni cuiva aflat sub hipnoza autostrăzii care conduce perfect, dar mecanic, veţi urma această cale şi veţi răspunde automat când veţi reauzi fraza respectivă, chiar dacă aceasta este uşor schimbată. După un lung şir de întrebări capcană, cercetătorii au constatat că  oamenii începuseră să creadă că acele fapte încadrate greşit în întrebare s-au petrecut cu adevărat. Datorită faptului că au auzit o frază înşelătoare, chiar au început să creadă că Albă ca Zăpada a fost cea care şi-a pierdut condurul şi nu Cenuşăreasa sau că Machbeth a spus ”A fi sau a nu fi”, nu Hamlet.

Pentru a face această greşeală nu este neapărat necesar să vi se spună răspunsul incorect. Trebuie doar să vi se adreseze întrebările greşite.

1. Abraham Lincoln, discursul istoric de la Gettysburg , 19 noiembrie 1863 (n.trad.)

Traducere de Daniela Albu după the-implications-of-the-moses-illusion


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro