Ce-i face pe oameni stupizi

Având timp liber la dispoziție, m-am luat cu o întrebare. Ce face ca omul să fie stupid? Omul, nu eu, autorul, pentru că unu, nu am chef acuma să reflectez la propria stupiditate (mai ales in hindsight). Și doi, sunt din altă specie, probabil de pe altă planetă. Revenind, date fiind datele realității de astăzi, putem crede că omenirea pare mai degrabă stupidă decât rațională după cum îi este marca „sapiens”. Iară istoria e o altă dovadă. Atât pentru stupiditate, cât și pentru raționalitate. O dialectică a mașinăriei cognitive din creier?

Ce este apa micelară și cum funcționează?

Apa micelară, un produs găsit în supermarketuri, farmacii și în băile oamenilor din întreaga lume, este folosită în mod obișnuit pentru îndepărtarea machiajului. Este un demachiant foarte eficient, iar mulți oameni o consideră esențială în rutina lor de îngrijire a pielii.

Deci, ce este apa micelară și de ce este atât de bună la îndepărtarea machiajului și a cremei de protecție solară? Iată explicația științifică.

Tsimane - populația din Bolivia cu cele mai sănătoase inimi din lume

Imagine: David Mercado / Reuters

Factorii de risc convenționali pentru boala coronariană pot explica cel puțin 90% din riscul atribuit acestei afecțiuni. Pentru a înțelege mai bine asocierea dintre un stil de viață preindustrial și prevalența scăzută a factorilor de risc pentru boala coronariană, am studiat populația Tsimane, o comunitate din Bolivia care trăiește din vânătoare, cules, pescuit și agricultură, având puțini factori de risc cardiovasculari, dar care prezintă indicatorii unei inflamații de natură infecțioasă ridicate.

Trăsăturile de personalitate ale adulților singuri

În România, în 2023, 47% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani erau necăsătorite, iar 2,5% divorțate. 13,6% dintre cei între 35 și 49 erau necăsătoriți, iar 6,2% divorțate (INSSE, pg.79). Tot în 2023, 46,4% dintre adulții americani erau singuri. 

Antimicrobienele sunt peste tot, dar pentru sănătatea noastră ar trebui să controlăm utilizarea acestora

Într-o lume tot mai obsedată de curățenie, folosirea substanțelor antimicrobiene a devenit o practică obișnuită. De la săpunuri și produse cosmetice la spray-uri de curățare și produse pentru menstruație, acestea promit să ne protejeze „ucigând 99,9% din bacterii”. Dar aceste produse vin cu un cost ascuns: nu vizează doar germenii dăunători, ci și bacteriile benefice, esențiale pentru sănătatea noastră.  

Psihologia contemporană (ne) vinde iluzia libertății și individualismul absolut

Psihologia modernă tinde să promoveze o viziune seducătoare asupra individului – cea a libertății absolute și a autonomiei neîngrădite. Ne este indusă ideea că fiecare persoană își poate sculpta destinul prin puterea voinței, dar și printr-o serie de intervenții psihologice orientate spre auto-optimizare și auto-reglare.

Dar, în realitate, oricât te vei auto-regla și optimiza, tot rămâi dependent de contextul în care îți duci viața. Trăiești într-o cultură predominant ostilă și suspicioasă? Te vei comporta dușmănos și suspicios. Dacă ai adicție la jocuri de noroc și pariuri, te poți singur auto-regla? Când aceste „mizerii” sunt aproape pe fiecare stradă? Dacă trăiești într-un oraș cu aer mizerabil, cât sport să faci (și mai ales unde) ca să poți spera la o viață bună la bătrânețe?

Riscuri și beneficii ale administrării de medicamente pentru slăbit

O metaanaliză recentă, publicată în Nature Medicine, care a inclus circa două milioane de persoane, a asociat medicamentele de slăbit tip Ozempic sau Wegovy cu o sănătate cardiacă mai bună, mai puține infecții, un risc mai scăzut de abuz de substanțe și mai puține cazuri de demență.

„Munții” stelelor neutronice ar putea genera unde gravitaționale care pot fi identificate de LIGO

Stelele neutronice, cele mai dense obiecte cosmice din univers, sunt ceea ce rămâne în urma stelelor masive care au explodat sub formă de supernove. Studiile recente sugerează că deformările non-axiale ale crustei acestor stele – denumite „munții stelelor de neutroni” – ar putea genera unde gravitaționale continue.

Aceste unde, care ar putea fi detectate cu ajutorul instrumentelor de precizie precum LIGO, oferă o oportunitate unică de a explora structura și compoziția acestor stele, testând totodată limitele legilor fundamentale ale fizicii. 

Urâm ce nu suntem pentru că nu putem iubi ce suntem, plus alte gânduri în mijloc de iarnă (JID-134)

• Deșertul omului plat. Cei mai mulți oameni n-au nicio pasiune, niciun talent, niciun sistem ferm de valori, nicio opinie formată prin propria gândire.
Nicio idee nu depășește nivelul cârtiței.
Privitul în gol pe rețele sociale doar adâncește abisul existențial.

• jurnal-de-idei-diverse

Cum afectează tutunul celulelor corpului

Tatăl meu a fumat pipă o vreme, iar îmi amintesc foarte bine acea substanță neagră și lipicioasă – gudronul – care se aduna pe filtrul dispozitivului. Acum, imaginează-ți această substanță ajungând în plămânii tăi și acoperindu-le pereții. Imaginea este cel puțin neplăcută.  

Având la dispoziție nenumărate studii despre efectele utilizării tutunului, n-ar trebui să avem dificultăți în a ne convinge pe noi înșine și pe alții cât de nociv este acesta. Celulele care alcătuiesc țesuturile, organele și sistemele corpului nostru sunt sensibile la efectele agenților toxici externi, mulți dintre aceștia regăsindu-se în tutun.  

Mulți fumători nu doar că acceptă acest lucru, ci ignoră și pericolul serios pe care îl reprezintă pentru cei din jur.  

În acest articol, vom urmări fumul de tutun pe măsură ce intră și călătorește prin corpul nostru, de la gură la plămâni, celule și până la sistemul nervos. La fiecare pas, vom observa efectele dovedite științific pe care le are asupra corpului nostru la nivel microscopic, celular.

„Arta războiului” de Sun Tzu. Cât de relevant este astăzi vechiul manual chinez de strategie militară

Reprezentare Sun Tzu, era Qing (credit: wikipedia.org)

A cita din „Arta războiului”, un vechi manual chinez de strategie militară ce datează din secolul al V-lea î.Hr., a devenit un clișeu. Din păcate, este astăzi utilizat adesea de adolescenții rebeli, guru din domeniul managementului și de iubiții pseudo-intelectuali.

Din această cauză, cartea a devenit parte a șirurile nesfârșite de ironii care stau la baza culturii Internetului. Diverse meme fac referire la faimoasele sale citate, precum „Cunoaște-ți dușmanul; cunoaște-te pe tine însuți” sau „Nu presa prea tare un dușman disperat”, dar, în același timp, iau în derâdere această tendință de a o cita excesiv.

• ghid-mari-clasici
• China

Cum îi duce curiozitatea morbidă pe oameni către teoriile conspirației

Îți plac filmele de groază, podcasturile despre crime adevărate sau sporturile violente? Cercetările au arătat că o mare parte din atracția acestora se bazează pe apelul acestora la curiozitatea morbidă. Curiozitatea morbidă descrie un interes accentuat pentru a avea cunoștință despre situații amenințătoare sau periculoase.

Oțetul de mere ajută la reducerea greutății, dar nu este un panaceu

Un studiu clinic publicat la începutul anului 2024 a arătat că oțetul de mere este asociat cu reduceri semnificative ale greutății și circumferinței taliei la 120 de tineri supraponderali și obezi. 

Dieta afectează ADN-ul

Alimentele pe care le consumăm nu ne hrănesc doar pe noi, ci și bacteriile intestinale, care produc compuși ce pot influența direct modul în care sunt exprimate genele, având în cele din urmă influență asupra sănătății noastre.

Nu te menaja  

„Singurul lucru mai periculos decât dorința de a salva o altă persoană — o dorință riscantă, adesea confundată cu iubirea — este dorința de a te salva pe tine însuți, de a te menaja de dezamăgirea, suferința și pierderea inseparabile de condiția de a fi o ființă cu speranțe și dorințe care se ciocnesc constant de realitate, de indiferența timpului și a hazardului, de speranțele și dorințele opuse ale altora.  

Cancerul de pancreas avansează în Europa

În Europa, cancerul de pancreas se situează pe locul 7 in ceea ce privește frecvența tipurilor de cancer, însă este mult mai letal, ocupând locul al 4-lea, în urma cancerului pulmonar, colorectal si mamar, cu o speranță de viață de doar 4,6 luni la diagnosticare și o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 3%.

O analiză publicată în 2024 în The Lancet¹ a evidențiat faptul că în Europa de Vest este cea mai mare incidență, atribuită unor factori de stil de viață precum obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de carne roșie și alcool, fumatul, diabetul, pancreatita cronică și istoricul familial.

Șapte progrese tehnologice pe care le vom vedea probabil în 2025  

Robotul Optimus, Tesla

La scara istoriei, 45 de ani nu înseamnă mare lucru. În 1980 îmi lua trei săptămâni să rulez un program de computer scris în limbajul de programare Cobol, care funcționa cu cartele perforate. Fiecare cartelă reprezenta o linie de cod și erau necesare mai multe reperforări pentru a corecta erorile. În cele din urmă, aveam un program funcțional care făcea ceva util.  

Cât de repede s-au schimbat lucrurile în tehnologie... Acum telefonul meu mobil are o capacitate de procesare vastă comparativ cu mașina care procesa acel program Cobol. Cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială (IA), același telefon poate traduce instantaneu între limbi în timpul unui apel, printre multe alte funcții.  

Având în vedere anunțurile spectaculoase care sunt făcute constant, la ce ne putem aștepta în 2025 în lumea tehnologiei? Iată șapte evoluții de urmărit.  

Care este riscul de a avea o pandemie de metapneumovirus? Care sunt simptomele și ce tratamente există?

În presă au apărut recent diverse articole alarmiste despre o nouă posibilă pandemie, asemănătoare celei generate de virusul SARS-CoV-2, provocată de metapneumorirusul uman.
Dar natura în general ușoară a bolii provocate de metapneumovirusul uman (hMPV), detectarea anticorpilor care reflectă expunerea și imunitatea în populație, combinate cu lipsa unei pandemii cauzate de hMPV, sugerează că nu există motive de alarmă.

La cinci ani de la primele știri despre COVID, rapoarte recente despre un virus respirator obscur din China pot, în mod justificat, să ridice îngrijorări. Autoritățile chineze au emis pentru prima dată avertismente despre metapneumovirusul uman (hMPV) în 2023, dar informațiile din mass-media indică faptul că numărul de cazuri ar putea crește din nou în sezonul de iarnă din China.

Pentru majoritatea oamenilor, hMPV va provoca simptome similare unei răceli sau gripei. În cazuri rare, hMPV poate duce la infecții severe. Totuși, este puțin probabil să provoace următoarea pandemie.

Ce este metapneumovirusul - hMPV?

hMPV a fost descoperit pentru prima dată în 2001 de către oameni de știință din Olanda la un grup de copii la care testele pentru alte virusuri respiratorii cunoscute au fost negative. 

Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2024

În 2025 se vor împlini 17 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.300 de articole, peste 300 în 2024. În 2023 am publicat o carte, exclusiv online, disponibilă gratuit.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2024 pe scientia.ro.

• cele-mai-bune-articole

Consumul redus de alcoolul și riscul de cancer. Cele patru mecanisme de generare a cancerului 

În aceste zile în SUA (și în restul lumii, la cum se preiau știrile din SUA de către agențiile de presă de pretutindeni) se vorbește masiv despre cum alcoolul este responsabil de apariția cancerului la om, indiferent de cantitatea de alcool consumat (desigur, cu risc mai mare pe măsură ce crește cantitatea consumată). Chirurgul general al SUA (eng. The US Surgeon General) anunță la TV că recomandă înscrierea pe sticlele de alcool mesaje asemănătoare celor de pe pachetele de țigări.

Prin urmare, consumul de alcool începe să fie prezentat în mod similar cu fumatul. Rezultatele studiilor efectuate pe grupuri mari de persoane ar arăta că, pe parcursul vieții, la un consum de 2 băuturi pe zi, femeile prezintă un risc de a dezvolta cancer de 21,8%, iar bărbații de 13,1%.

Interesant este că datele publicate recent în SUS sunt, totuși, contradictorii... Concluziile chirurgului general sunt în anumite aspecte diferite de cele prezentate recent într-un raport al National Academies - Sciences, Engineering and Medicine.