Malnutriția acută severă înseamnă că un copil este extrem de slab și în pericol de moarte. Înfometarea și malnutriția sunt dăunătoare pentru oricine, dar pentru sugari, impactul poate fi profund și de durată.
Ce este malnutriția?
La sugari și copiii mici, malnutriția înseamnă că înălțimea, greutatea și circumferința craniană nu corespund graficelor standard, din cauza lipsei unei nutriții adecvate.
Deficiențele nutritive sunt deosebit de frecvente în rândul copiilor mici și al femeilor însărcinate.
Corpul uman are nevoie de 17 minerale esențiale. Deficiențele de zinc, fier și iod sunt cele mai periculoase, fiind asociate cu un risc crescut de deces sau afectare cerebrală la sugari.
Când malnutriția este acută spre severă, sugarii și copiii mici pierd din greutate pentru că nu primesc suficientă hrană și sunt mai susceptibili la boli și diaree.
Aceasta duce la emaciere.
Un copil care suferă de emaciere a pierdut o cantitate semnificativă de greutate sau nu reușește să ia în greutate, ceea ce duce la un raport periculos de scăzut între greutate și înălțime.
O lipsă persistentă de hrană adecvată duce la malnutriție cronică sau stagnare în dezvoltare, creșterea și dezvoltarea fiind afectate.
Risc de infecții și mortalitate
Sugarii malnutriți au sisteme imunitare slăbite. Aceasta îi face mai vulnerabili la infecții, din cauza organelor mai mici și a „masei corporale slabe” reduse. „Masa corporală slabă” (lean mass) este greutatea corpului fără grăsime și este esențială pentru susținerea creșterii sănătoase, forței și dezvoltării generale a organismului.
Când copiii sunt înfometați, sunt mult mai susceptibili să moară din cauza unor boli comune precum diareea sau pneumonia.
Infecțiile pot îngreuna absorbția nutrienților, creând un cerc vicios periculos care agravează malnutriția.
Malnutriția cronică afectează creierul
Creierul uman se dezvoltă extraordinar de rapid în primele 1.000 de zile de viață (din momentul concepției până la vârsta de doi ani). În această perioadă, o nutriție adecvată este esențială.
Creierele în dezvoltare ale copiilor sunt mai vulnerabile la deficiențele nutritive decât cele ale adulților.
Dacă malnutriția persistă, ea poate duce la modificări structurale ale creierului, inclusiv un creier mai mic și mai puțină mielină – membrana protectoare care învelește celulele nervoase și ajută creierul să transmită mesaje.
Malnutriția cronică poate afecta funcții și procese cerebrale precum gândirea, limbajul, atenția, memoria și luarea deciziilor.
Aceste efecte neurologice pot cauza probleme pe tot parcursul vieții.
Poate fi ireversibilă afectarea cerebrală?
Da, mai ales când malnutriția are loc în perioadele cruciale de dezvoltare cerebrală, cum sunt primele 1.000 de zile.
Totuși, unele efecte pot fi reversibile. Intervențiile timpurii și intensive – precum accesul la alimente bogate în nutrienți și medicamente pentru tratarea hipoglicemiei (glicemie scăzută) și combaterea infecțiilor – pot ajuta copiii să recupereze în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea cerebrală.
De exemplu, o analiză a mai multor studii care implicau copii de vârstă preșcolară subnutriți a arătat că abilitățile lor cognitive – precum concentrarea, raționamentul și reglarea emoțională – s-au îmbunătățit într-o anumită măsură când au primit suplimente de fier și multivitamine.
Cu toate acestea, malnutriția în perioada critică de până la doi ani crește riscul de dizabilități pe viață.
Este important de menționat că recuperarea este mai probabilă într-un mediu în care alimentele nutritive sunt disponibile și nevoile emoționale ale copiilor sunt îngrijite.
Mamele însărcinate și care alăptează
Malnutriția maternă severă crește riscul decesului sau al complicațiilor în timpul sarcinii, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Când o mamă care alăptează este subnutrită, va produce mai puțin lapte matern și de calitate inferioară. Deficiențele de fier, iod, vitaminele A și D, precum și de zinc, compromit sănătatea mamei și reduc valoarea nutritivă a laptelui. Aceasta poate contribui la o creștere și dezvoltare slabă a sugarului.
Mamele înfometate pot suferi de oboseală, sănătate precară și suferință psihologică, ceea ce îngreunează menținerea alăptării.
Impactul asupra altor organe
Datele provenite de la persoanele născute în timpul foametei din Olanda din 1944–45 ne-au ajutat să înțelegem efectele asupra sănătății pe termen lung ale copiilor concepuți și născuți în timp ce mamele lor erau înfometate.
În acest grup, malnutriția a afectat dezvoltarea și funcționarea multor organe ale copiilor, inclusiv inima, plămânii și rinichii. Acești indivizi au prezentat, de asemenea, rate mai mari de schizofrenie, depresie și anxietate, precum și performanțe mai slabe la testele cognitive.
Ei au avut și un risc mai mare de boli degenerative cronice (precum boli cardiovasculare și insuficiență renală) și deces prematur.
Sunt efectele nocive ireversibile?
Recuperarea este posibilă. Dar depinde de cât de sever este afectat copilul, precum și de momentul și natura sprijinului primit.
Dovezile arată că acești copii rămân vulnerabili și au un risc crescut de deces chiar și după tratamentul complicațiilor cauzate de malnutriția acută severă.
Intervențiile eficiente includ:
• reabilitare nutritivă (hrănirea copilului cu alimente bogate în nutrienți, alimentație specializată și corectarea deficiențelor subiacente)
• sprijin pentru alăptarea mamelor
• furnizarea de reabilitare și servicii de sănătate în comunitate (pentru ca familiile și copiii să poată reveni la o viață cotidiană normală).
Episoadele repetate sau prelungite de malnutriție cresc riscul de afectare ireversibilă a dezvoltării.
Traducere și adaptare după This is what malnutrition does in the first 1,000 days of life de Nina Sivertsen, Annette Briley și Tahlia Johnson, profesoare la Flinders University.
Am eliminat din articol referirile la conflictul din Gaza, dat fiind specificul scientia.ro. Am vrut să surprindem efectele teribile ale malnutriției asupra copiilor într-un articol care nu-și pierde valabilitatea în afara contextului politic actual.
