Inteligența artificială consumă mai multă energie decât poate suporta rețeaua electrică. Energia nucleară ar putea fi soluția
Se formează noi parteneriate între companiile de tehnologie și operatorii de energie, parteneriate care ar putea schimba decenii de percepții greșite despre energia nucleară.
Anul trecut, Meta (compania-mamă a Facebook) a lansat un apel pentru propuneri privind energia nucleară, Google a fost de acord să achiziționeze noi reactoare nucleare de la Kairos Power, Amazon s-a asociat cu Energy Northwest și Dominion Energy pentru a dezvolta energie nucleară, iar Microsoft s-a angajat la un contract pe 20 de ani pentru repornirea Unității 1 a centralei nucleare de la Three Mile Island.
Eveniment în astronomie: primele imagini ale Observatorului Vera C. Rubin
Odată cu Observatorul Vera C. Rubin, astronomia intră în era astro-cinematografiei.
Telescopul Vera C. Rubin. Imagine: science.com
Observatorul Vera C. Rubin a publicat primele sale imagini, marcând începutul misiunii sale de 10 ani, cunoscută sub numele de „Legacy Survey of Space and Time” (LSST).
LSST va revoluționa astronomia, având ca obiective principale investigarea energiei întunecate – forța misterioasă care determină expansiunea accelerată a universului – și a materiei întunecate, care constituie aproximativ 85% din „materia” cosmosului, dar care rămâne invizibilă.
Cum a ajuns omul să aibă o genetică atât de defectuoasă?
Omul are una dintre cele mai mari rate de mutații dintre toate speciile. O consecință este că aproximativ 5% dintre noi suferim de o boală genetică „rară”.
Pentru Hamlet al lui Shakespeare, noi, oamenii, suntem „culmea creației din lumea animală”. Dar progresele recente în genetică sugerează că oamenii sunt departe de a fi cea mai importantă realizare a evoluției.
De exemplu, oamenii au o proporție excepțional de ridicată de ovule fertilizate cu un număr incorect de cromozomi și una dintre cele mai mari rate de mutații genetice nocive.
Ann Hodges: primul caz cunoscut de persoană lovită de un meteorit care a supraviețuit
Meteoritul care a lovit-o pe Ann Hodges
Meteoritul „Sylacauga” a căzut pe 30 noiembrie 1954, la ora 12:46, ora locală, în Oak Grove, Alabama, lângă Sylacauga, în Statele Unite. Este cunoscut și sub numele de „meteoritul Hodges”, deoarece un fragment din el a lovit-o pe Ann Elizabeth Fowler Hodges (1920–1972). Meteoritul a creat o minge de foc vizibilă din trei state americane în timp ce străbătea atmosfera, deși căderea a avut loc la începutul după-amiezii.
Ann Hodges dormea pe canapea atunci când meteoritul a brăzdat cerul deasupra estului statului Alabama, în noiembrie 1954. Fragmentul de mărimea unui grepfrut a pătruns prin acoperișul casei, a ricoșat dintr-un radio mare din lemn și a lovit-o pe Ann în timp ce dormea pe canapea.
Știri false și canibalism: o avertizare din Epoca de Aur olandeză
Epoca de Aur olandeză, începută în 1588, este cunoscută pentru arta lui Rembrandt, invenția microscopului și comerțul cu mirodenii al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ea s-a încheiat puțin înainte de trecerea unui secol, într-un măcel delirant și justiție populară.
În 1672, înfuriată de o campanie de știri false (eng. fake news), o mulțime l-a ucis pe până recentul fost șef de stat Johan de Witt și pe fratele său Cornelis. Gloata i-a spânzurat cu capul în jos, le-a smuls organele, a mâncat părți din cadavre și a vândut degete și limbi ca suveniruri.
Gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei UGC 11397 produce un spectacol cosmic impresionant
Galaxia-spirală UGC 11397, care se află în constelația Lira.
Credit: ESA/Hubble & NASA, M. J. Koss, A. J. Barth
Lumina captată de Telescopul Spațial Hubble al NASA/ ESA pentru a crea această imagine a ajuns la telescop după o călătorie de 250 de milioane de ani.
La prima vedere, UGC 11397 pare a fi o galaxie-spirală obișnuită: are două brațe spiralate, iluminate de stele și conturate de nori întunecați și fragmentați de praf cosmic.
Exemple de limbaj „stricat” din presa românească: „a securiza”, „stenogramă”, „aplicare înfrângere”, „obiectiv lovit” și „redresare de rele”
După cum puteți observa în secțiunea scientia.ro dedicată dificultăților limbii române, limba română folosită de jurnaliști suferă de multe ori.
6 moduri în care putem folosi inteligența artificială pentru cercetare creativă
Articolul este inspirat din teoreticianul media Marshall McLuhan, idei ale acestuia fiind prezentate aici.
Modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) procesează informații din diverse domenii cu o viteză fără precedent și provoacă învățământul superior să regândească predarea, învățarea și structurile disciplinare.
Pe măsură ce instrumentele bazate pe inteligență artificială perturbă granițele convenționale dintre discipline, educatorii se confruntă cu o întrebare: să interzică aceste instrumente sau să caute modalități de a le integra în procesul educațional?
Despre risc și o viață bine trăită: ce te sperie și ce-ți dorești
„Pentru ca viața să fie cu adevărat distractivă, ceea ce te sperie ar trebui să se alinieze cu ceea ce îți dorești”, afirmă Nassim Taleb. Ca în cele mai multe cazuri de maxime ale lui Taleb, pare paradoxal ce afirmă, la prima vedere.
Formarea mai târzie a fotonilor întunecați poate salva rolul acestora de particule responsabile pentru materia întunecată
Materia întunecată, cea care aparent domină gravitațional universul, continuă să-i intrige pe cercetători. Printre numeroasele particule ipotetice propuse, fotonii întunecați – rude masive ale fotonului clasic – au atras de mult atenția teoreticienilor, dar au fost mereu însoțiți de o problemă serioasă: tendința de a forma corzi cosmice, structuri care contravin distribuției observate a materiei întunecate în univers.
Un nou studiu publicat în Physical Review Letters propune o cale prin care această dificultate poate fi evitată. Cheia are legătură cu momentul în care fotonii întunecați se formează în istoria timpurie a universului.
Datele de acces la diverse conturi ale 16 miliarde de utilizatori, la dispoziția hackerilor
Utilizatorii de Internet ar trebui să-și schimbe parolele, după ce cercetătorii au afirmat că date de autentificare ale 16 miliarde de utilizatori ar putea fi la dispoziția unor infractori cibernetici.
SUA a atac Iranul cu bomba GBU-57. Ce este o bombă „spărgător de buncăre”?
Târziu, sâmbătă noaptea, ora locală, Statele Unite au lansat atacuri asupra trei dintre principalele locații unde Iranul își derulează programul nuclear, Natanz, Isfahan și Fordow, marcând astfel intrarea sa în conflictul dintre Iran și Israel.
SUA au anunțat că au lansat 30 de rachete de croazieră de pe submarine asupra siturilor de la Natanz și Isfahan și că au aruncat peste o duzină de bombe penetrante anti-buncăre („bunker busters”) la Fordow și Natanz.
Tipul de bombă utilizat este GBU-57, cunoscută și ca „Massive Ordnance Penetrator” (MOP), o armă extrem de distructivă care cântărește în jur de 13,5 tone.
Descoperire: cum se deplasează căldura la nivel atomic
Vibrațiile atomilor dintr-un material, cunoscute sub numele de „fononi”, sunt purtătorii principali ai energiei termice în solide. Dar atunci când două materiale diferite intră în contact – așa cum se întâmplă în cipurile electronice moderne – transferul căldurii între ele devine o adevărată provocare.
Ce ți-ar fi spus Kant la o bere despre „Critica rațiunii pure”
Un portret (graffiti) al lui Kant pe un zid din Kaliningrad (fost Königsberg - unde a trăit filozoful)
„Critica rațiunii pure”, publicată de Immanuel Kant în 1781, când avea 57 de ani, este o carte intimidantă. Multe pagini (circa 600), un jargon impenetrabil, un text întortocheat și dificil, și asta și din vina autorului, care a scris-o cumva în grabă (după care a revenit cu ediția a doua). O carte aproape inaccesibilă pentru o minte neantrenată și pentru cineva lipsit de o voință de fier. E un exercițiu de voință și tenacitate să citești această carte.
Pe de altă parte, Critica rațiunii pure este o operă fundamentală a filozofiei și un exemplu de profunzime a gândirii umane la limita sa de sus. Dacă ai citit CRP poți muri liniștit, fiindcă ai făcut ceva ce puțini oameni au făcut 😃.
Puțini îndrăznesc să încerce să facă un rezumat al nucleului gândirii lui Kant în câteva pagini și într-un limbaj relativ simplu. Este exact ceea ce încerc în acest articol. Nu e prima încercare de acest fel. Acum câteva luni am scris un articol despre „Ființă și timp” a lui Martin Heidegger, o carte, de asemenea, cunoscută pentru cât e de „rece” cu cititorul.
Cum se orientează păsările în migrație? Mecanismele navigației
În fiecare an, miliarde de păsări traversează continentele în călătorii spectaculoase care uimesc prin precizie și perseverență. Migrația păsărilor este un fenomen fascinant și, în același timp, în ciuda progreselor științifice, încă plin de mistere.
Cum reușesc aceste animale să se orienteze cu atâta exactitate, adesea fără să fi făcut acel drum vreodată? Răspunsul stă într-un set remarcabil de mecanisme senzoriale, unele încă greu de înțeles. Iată ce știm.
3,48 milioane de elevi și studenți în 2024-2025. Învățământul universitar - dominat de studente
În sistemul național de învățământ în anul de învățământ 2024-2025 au fost înregistrați 3.485.000 de elevi și studenți, în creștere cu 19,1 mii comparativ cu anul precedent.
Pacienți cu diabet sever - vindecați cu ajutorul unui nou medicament
Diabetul - organe afectate
Un tratament experimental bazat pe celule stem a reușit să elimine complet nevoia de insulină în cazul a 10 din cei 12 pacienți care sufereau de cea mai severă formă de diabet de tip 1.
Rezultatele acestui studiu, prezentate recent la reuniunea anuală a Asociației Americane de Diabet și publicate în The New England Journal of Medicine, oferă speranță concretă pentru pacienții afectați grav de această boală autoimună.
Plantele se hrănesc cu (și folosesc pentru a crește) aer și soare. 95% din masa unui copac vine din aer
Cum reușește un stejar gigantic să crească dintr-o sămânță atât de mică? De unde își ia un trandafir energia necesară să producă florile minunate? Modul în care se hrănesc plantele reprezintă, fără îndoială, un proces complex fascinant.
Plantele își trag existența dintr-o combinație rafinată de lumină, aer și puțin pământ. În centrul acestui proces se află fotosinteza, poate cel mai important truc biochimic din natură.
(-2) x (-3) = 6. Cum e posibil să înmulțești două numere negative, iar produsul să fie un număr pozitiv?
Știu, așa am învățat toți la școală. Un număr pozitiv înmulțit cu unul pozitiv va da un număr pozitiv, unul pozitiv înmulțit cu unul negativ va da unul negativ, iar unul negativ înmulțit cu unul negativ va da... unul pozitiv. Dar cum este posibil? Iată o explicație ușor de urmărit și înțeles.
