Se formează noi parteneriate între companiile de tehnologie și operatorii de energie, parteneriate care ar putea schimba decenii de percepții greșite despre energia nucleară.
Anul trecut, Meta (compania-mamă a Facebook) a lansat un apel pentru propuneri privind energia nucleară, Google a fost de acord să achiziționeze noi reactoare nucleare de la Kairos Power, Amazon s-a asociat cu Energy Northwest și Dominion Energy pentru a dezvolta energie nucleară, iar Microsoft s-a angajat la un contract pe 20 de ani pentru repornirea Unității 1 a centralei nucleare de la Three Mile Island.
La baza acestor parteneriate se află nevoia uriașă de electricitate pentru inteligența artificială.
O simplă căutare pe Google consumă cam cât ai aprinde un bec de casă pentru 17 secunde.
Întrebarea adresată unui model de IA generativă, cum ar fi ChatGPT, consumă echivalentul a 20 de minute cu acel bec aprins.
Generarea unei imagini cu ajutorul GenIA poate consuma multă energie — echivalentul încărcării complete a unui smartphone sau suficient pentru a menține acel bec aprins 87 de zile la rând.
Sutele de milioane de oameni care folosesc IA au adăugat, practic, echivalentul a milioane de locuințe noi la rețeaua de electricitate. Iar cererea este în continuă creștere. Provocarea pentru companiile de tehnologie este că puține surse de energie sunt cu adevărat potrivite pentru IA.
Rețeaua electrică nu era pregătită pentru IA
IA necesită cantități imense de putere computațională funcționând non-stop, de obicei în centre de date energofage.
Sursele de energie regenerabilă, precum solarul și eolianul, oferă energie intermitentă, adică nu garantează un flux constant — necesar pentru aceste centre care trebuie să fie operaționale 24/7, chiar și atunci când nu bate vântul sau nu e soare.
Combustibilii fosili pot funcționa continuu, dar vin cu propriile riscuri. Au impact semnificativ asupra mediului, prețurile sunt instabile (cum s-a văzut cu scumpirea gazului în urma războiului din Ucraina), iar disponibilitatea lor pe termen lung este incertă.
Marile companii precum Google, Amazon și Microsoft susțin că sunt angajate să elimine emisiile de CO2, ceea ce face ca sursele fosile să nu fie o opțiune viabilă pe termen lung.
Aceasta a readus energia nucleară în discuție. Este o sursă potrivită pentru că oferă electricitate constantă, maximizând utilizarea costisitoarelor centre de date. Este și o sursă curată, permițând companiilor să își atingă obiectivele privind emisiile reduse. În plus, costurile cu combustibilul nuclear sunt foarte mici, ceea ce le permite să își planifice cheltuielile pe termen lung.
Totuși, energia nucleară are propriile probleme — unele dintre ele istorice — dar companiile de tehnologie ar putea fi acum în poziția de a le depăși.
Revenirea energiei nucleare?
Energia nucleară a fost considerată mult timp prea scumpă și care ia prea mult timp să fie instalată. Costul estimat pentru o centrală de 1,1 gigawați este de aproximativ 7,77 miliarde USD, dar poate fi mai mult. De exemplu, unitățile 3 și 4 de la centrala Vogtle din Georgia au costat împreună 36,8 miliarde USD.
Proiectele nucleare au fost greu de justificat din cauza costurilor inițiale ridicate. La fel ca în cazul solarului și eolianului, costurile de operare ale unei centrale nucleare sunt reduse odată ce funcționează. Diferența-cheie este scara: spre deosebire de panourile solare ce pot fi montate pe acoperișuri, reactoarele nucleare necesare companiilor de tehnologie nu pot fi construite la scară mică.
Totuși, acest cost pare mai acceptabil comparativ cu centrele de date IA, care sunt și mai scumpe și complet inutile fără energie. Prima fază a proiectului Stargate AI realizat de OpenAI și SoftBank va costa 100 de miliarde USD și ar putea fi alimentat integral de o singură centrală nucleară.
Centralele nucleare au, de asemenea, perioade mari de construcție. Un reactor de 1,1 GW durează, în medie, 7,5 ani în SUA și 6,3 ani la nivel global. Astfel de proiecte necesită previziuni pe termen lung privind cererea de electricitate — lucru greu pentru utilitățile tradiționale.
Pentru a rezolva această problemă, companiile oferă garanții că vor cumpăra energia electrică pe termen lung.
Aceste companii se apropie de energia nucleară și în mod fizic și financiar — fie achiziționând companii din domeniu, fie amplasând centrele de date în apropierea centralelor nucleare.
Destigmatizarea energiei nucleare
Una dintre cele mai mari provocări ale energiei nucleare este percepția publică potrivit căreia ar fi periculoasă și „murdară”.
Per gigawat-oră, energia nucleară produce doar șase tone de CO2. În comparație, cărbunele produce 970, gazul natural 720, iar hidroenergia 24. Centralele nucleare emit chiar mai puțin decât energia eoliană (11) și solară (53).
Energia nucleară este și una dintre cele mai sigure surse. Per gigawat-oră, provoacă de 820 de ori mai puține decese decât cărbunele, de 43 de ori mai puține decât hidroenergia și cam la fel cu eolianul și solarul.
Totuși, energia nucleară rămâne stigmatizată, mai ales din cauza unor concepții greșite persistente despre deșeuri și accidente nucleare. De exemplu, deși există îngrijorări privind deșeurile nucleare, soluțiile actuale de stocare sunt folosite în siguranță de decenii și sunt susținute de consensul științific.
La fel, deși dezastrul de la Fukushima a dus la evacuarea a mii de oameni și a fost extrem de costisitor (estimările se ridică la 188 miliarde USD), nici o persoană nu a murit din cauza expunerii la radiații, conform unui comitet științific ONU format din 80 de experți internaționali.
Timp de decenii, nu s-au depus eforturi majore pentru a schimba percepțiile publicului, deoarece nu era considerat necesar sau profitabil. Cărbunele, gazul și energia regenerabilă păreau suficiente. Dar asta se schimbă acum.
Odată cu explozia cererii de energie din partea IA, giganții tech au clasificat energia nucleară drept „verde”, iar Banca Mondială a fost de acord să ridice interdicția istorică privind finanțarea proiectelor nucleare.
Pariul de sute de miliarde al Big Tech pe energia nucleară
Lumea s-a confruntat mult timp cu două paradoxuri nucleare.
Primul: deși este una dintre cele mai sigure și curate forme de energie, energia nucleară a fost percepută drept una dintre cele mai periculoase și murdare.
Al doilea: modernizarea rețelei de energie necesită investiții masive, dar banii au fost direcționați spre surse mici și distribuite, precum solarul și eolianul, sau spre surse murdare, precum cărbunele și gazele naturale.
Acum, companiile de tehnologie pariază sute de miliarde pe faptul că pot rezolva ambele probleme. Pariază că energia nucleară poate oferi puterea constantă și curată de care IA are nevoie.
Aceasta ar putea fi o consecință pozitivă neașteptată a inteligenței artificiale: revitalizarea uneia dintre cele mai sigure și mai curate surse de energie pe care le are omenirea.
| Citește și:
• Cum funcţionează o centrală nucleară?
• Centralele nucleare şi radiaţiile.
• Centrala nucleară. Alcătuirea şi funcţionarea unui reactor nuclear de tip CANDU
Traducere după AI is consuming more power than the grid can handle — nuclear might be the answer de Goran Calic, Associate Profesor of Strategy and Entrepreneurship Leadership Chair, McMaster University și Michael Tadrous, an undergraduate student and research assistant at the DeGroote School of Business at McMaster University.
