Scriitorul Omar El Akkad: „Nu există copiii altora”. „Într-o zi, toată lumea va fi fost împotriva a ceea ce se întâmplă”
Jabaliya, Gaza, 29 ianuarie 2025. Mohammad Abu Samra/AAP
Omar El Akkad nu vrea să întorci privirea. Jurnalist și romancier premiat, El Akkad s-a născut în Egipt, a trăit în adolescență în Qatar și Canada, iar ca adult a emigrat în SUA, unde locuiește acum cu familia, în nord-vestul Pacificului.
Colecția sa de eseuri, „One Day, Everyone Will Have Always Been Against This” („Într-o zi, toată lumea va fi fost împotriva a ceea ce se întâmplă”), se bazează pe propria viață, de la copilărie la experiența recentă a paternității. El îmbină aceste reflecții cu o bună înțelegere a istoriei moderne pentru a analiza reacțiile Occidentului la ceea ce numește „primul genocid transmis în direct din lume” în Gaza.
Mecanismul Higgs. Cum obțin particulele elementare masa? De ce bosonul Higgs nu are niciun rol
Câmpul Higgs, reprezentare grafică
Întrebarea cu privire la cum ajung pariculele elementare să aibă masă este una dintre cele mai dificile întrebări din fizica particulelor. Explicațiile de pe Internet diferă, de la autor la autor, dar acestea sunt în cea mai mare parte ori superficiale, ori greșite.
Cele superficiale doar menționează că bosonul Higgs (ceea ce este greșit) sau câmpul Higgs (ceea ce este corect) dă masă particulelor. Nu se vorbește cum anume.
Dar bosonul Higgs este o particulă cu o viață extrem de scurtă, iar când spun „extrem”, nu folosesc ticul verbal specific multora azi. Odată creat, dispare aproape instananeu. De aceea a fost atât de dificil de creat și descoperit la LHC. Este atât de rar, că, cel mai probabil, nu există niciunul în galaxia noastră în acest moment! Nu apare spontan, ci este nevoie de energie, precum cea generată de coliziunea dintre protoni de la CERN (Organizația europeană pentru cercetare nucleară), Elveția.
Și nu, bosonul Higgs nu este implicat în crearea masei particulelor elementare. Prin urmare, invocarea bosonului Higgs în mecanismul masei particulelor elementare este greșită. Dar descoperirea bosonului ne-a dat certitudinea existenței câmpului Higgs, care este implicat în mecanismul masei particulelor elementare.
Dronele, dezinformarea și mercenarii schimbă fața conflictelor din Africa
Alessandro Arduino a studiat problemele de securitate ale Africii, cu un accent deosebit pe utilizarea companiilor militare private și a altor mercenari pe continent. În cea mai recentă carte a sa, „Money for Mayhem”, Arduino examinează modul în care privatizarea armatelor se intersectează cu dinamica puterii internaționale. Bazându-se pe cercetări pe teren, interviuri și date de primă mână, acesta urmărește actori din Rusia, China și Orientul Mijlociu pentru a analiza cum profită aceștia de instabilitatea din Africa.
Mergi în vacanță în Grecia? Învață cum să citești în limba lor. Alfabetul grec, cu exemple de cuvinte uzuale
Dacă mergi în Grecia în vacanță, ar fi util să înțelegi alfabetul lor. Chiar dacă multe cuvinte sunt complet diferite, chiar și citite corect de română, tot este util în multe situații o citire corectă. În plus, poți învăța câteva cuvinte pe care le-ai putea utiliza ori măcar înțelege, pronunțate de nativi, pe timpul sejurului în Grecia.
Greaca modernă folosește un alfabet diferit de cel latin, dar cu puțină practică îl poți învăța destul de repede, mai ales că unele litere sunt ca în română. În plus, multe inscripții, reclame sau denumiri peste care dai atunci când privește în jur în Grecia îți vor deveni mai clare atunci când știi să pronunți corect fiecare literă.
Nu, nu există nicio medicină cuantică
Când vorbim despre site-uri de ştiinţă, sunt trei categorii: site-uri care se ocupă realmente cu ştiinţa, site-uri care se ocupă în mod evident cu pseudoştiinţa şi site-uri care amestecă ştiinţa cu pseudoştiinţa. A treia categorie este mai periculoasă decât cea de-a doua, pentru că pentru o minte neantrenată (adică pentru o minte mai credulă şi fără cunoştinţele necesare) site-urile din această a treia categorie pot părea „autentice”, serioase, iar riscul de a crede aberaţii creşte. Site-urile care sunt saturate de aberaţii au şi ele publicul lor, dar cei cu bun-simţ înţeleg repede că sunt pe un tărâm al iluziilor.
Ce ingrediente conțin, în fapt, covrigii?
Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.
Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!
De ce contează timpul liber pentru o viață de calitate
Ce facem în timpul liber spune mult despre ceea ce ne face fericiți.
În cartea „Societatea oboselii”, filosoful sud-coreean Byung-Chul Han susține că, în societatea modernă, indivizii trăiesc sub imperativul de a avea realizări. Han numește aceasta o „societate a performanței”, în care trebuie să devenim „antreprenori” – să ne promovăm și să ne vindem pe noi înșine; nu există timp în afara celui de lucru.
Într-o astfel de societate, chiar și timpul liber riscă să devină un alt tip de muncă. În loc să ofere odihnă și sens, timpul liber devine adesea competitiv, demonstrativ și epuizant.
De ce schimbările de vreme provoacă migrene în cazul unora
„Mi se pare mie sau vine o furtună?”. Dacă suferi de migrene, e posibil ca o durere de cap intensă să apară atunci când vremea se schimbă.
Nu ești singur în situația asta. Studiile arată că între 30% și 50% dintre persoanele cu migrenă identifică o formă de schimbare a vremii ca factor declanșator, ceea ce o face cea mai frecvent raportată cauză a migrenelor. Totuși, este și una dintre cele mai enigmatice.
De ce harta lumii este înșelătoare. Adevărata dimensiune a țărilor
Cum știți, Pământul este rotund. Ne-am obișnuit cu o anumită hartă a lumii, dar aceasta este înșelătoare atunci când vine vorba despre dimensiunea relativă a țărilor. Este dificilă reprezentarea unui sferoid, cum este Terra, pe o hârtie, în 2D. Cartografii folosesc ceva numit „proiecție” pentru a transforma globul în harta cu care suntem obișnuiți. Cea mai populară este proiecția Mercator.
Dar fiecare proiecție vine cu distorsiuni și propriul set de probleme. Nu există soluție ideală pentru a transforma un glob într-o hartă plană. Una dintre cele mai frecvente critici la adresa hărții Mercator este aceea că exagerează dimensiunea țărilor mai apropiate de poli (a Rusiei, de pildă), dar reduce dimensiunea celor din apropierea ecuatorului (Africa pare mult mai mică decât este în realitate, comparată cu alte state).
Pe proiecția Mercator, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2, fiind așadar mai mare de aproape 14 ori și jumătate mai mare.
Fizica cuantică ne arată că nu există „individualitate”, deci „lucrurile” nu există
Ce sunt, de fapt, lucrurile? Ce înseamnă „a exista” în lumea cuantică? Fizica cuantică ne obligă să regândim radical această întrebare fundamentală.
În viața de zi cu zi și în fizica clasică, atunci când vorbim despre realitate vorbim despre „lucruri” — obiecte bine definite, individuale, care au proprietăți clare și pot fi distinse unele de altele. Atomii, moleculele, planetele și obiectele din jurul nostru par să corespundă acestei viziuni.
Dar fizica cuantică demolează acest mod de a gândi.
Cât de repede ar trebui să se învârtă Pământul pentru a fi expulzați în spațiu? De ce nu se întâmplă acum?
Dacă Terra se rotește cu o viteză uriașă în jurul propriei axe, de ce nu simțim această mișcare? De ce nu suntem aruncați în spațiu de forța centrifugă? Cât de repete ar trebui să se învârtă Terra în jurul proprie axe pentru a ne expulza în spațiu?
Viteza de rotație a Terrei
Pământul se rotește în jurul propriei axe în aproximativ 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde – o durată cunoscută sub numele de zi siderală. Această mișcare imprimă o viteză diferită fiecărui punct de pe suprafața planetei, în funcție de latitudinea la care se află, dată fiind forma de geoid a Pământului.
Chiar trebuie să citim ca să învățăm? Ce spune știința despre citit versus ascultat
Trebuie neapărat să citim sau putem prelua totul prin materiale audio, precum podcasturile și cărțile audio?
Să începem cu un experiment mental: închide ochii și imaginează-ți cum ar putea arăta viitorul peste câteva sute de ani. Oare oamenii vor fi călători intergalactici care străbat galaxii? Poate că vom trăi pe nave spațiale, în lumi subacvatice sau pe planete cu ceruri violet.
Acum imaginează-ți dormitorul unui adolescent din acel viitor. Probabil că pe perete e un ecran luminos. Iar când te uiți pe fereastră, poate vezi inelele lui Saturn, strălucirea albastră a lui Neptun sau minunile de pe fundul oceanului.
Acum întreabă-te: există vreo carte în cameră? Deschide ochii. Cel mai probabil, există o carte prin apropiere. Poate e pe noptieră sau băgată sub pat. Unii oameni au doar una; alții, multe.
„Ferma animalelor” la 80 de ani: angajamentul durabil al lui George Orwell față de revoluția socialistă
Data de 17 august 2025 marchează 80 de ani de la publicarea romanului „Ferma animalelor” de George Orwell.
În primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, George Orwell era convins că momentul revoluționar al Angliei sosise. Înfrângerea de la Dunkirk discreditase elita conducătoare a țării. Incompetența acesteia lăsase Anglia în pragul invaziei și al înfrângerii.
Pentru a câștiga războiul și a învinge fascismul, era nevoie de o revoluție socială, așa cum explica Orwell în manifestul său socialist, Leul și unicornul (1941). Venise momentul, susținea el, să transformăm „acest război într-un război revoluționar și Anglia într-o democrație socialistă”.
„Eseurile” lui Francis Bacon explorează latura întunecată a naturii umane și sunt încă o lectură încântătoare
Au trecut 400 de ani de la publicarea ediției complete a Eseurilor filozofului britanic Francis Bacon. Nu fără o oarecare mândrie, Bacon (1561–1626) meditează în prefață asupra faptului că versiunea latină a micii sale cărți ar putea „dăinui atât cât vor dăinui cărțile”. Într-adevăr, Eseurile nu au ieșit niciodată din tipar din 1625 încoace.
Cum înțelegem viața pe Pământ?
Biografia științifică modernă nu trebuie să menajeze nimic în misiunea sa de a reda viața subiectului – celebrându-i în egală măsură marile realizări și incluzând neajunsurile personale.
Einstein: A Biography (2005) de Jürgen Neffe și The Elements of Marie Curie (2024) de Dava Sobel sunt exemple remarcabile ale acestui stil. Astfel de cărți reușesc să explice clar știința complexă din spatele muncii personajului, pentru cititorii nespecializați, făcând posibile atât o înțelegere profundă a realizărilor, cât și o apropiere de omul real, complet, cu defecte.
Every Living Thing – The Great and Deadly Race to Know all Life de Jason Roberts este o altă lucrare rară de acest fel. Această carte captivantă și riguros documentată se concentrează pe două personaje centrale născute în același an: Carl Linnaeus (1707–1778, Carl von Linné - după înnobilare)), suedez, și francezul Georges-Louis LeClerc, conte de Buffon (1707–1788), cunoscut simplu drept Buffon.
Povești care prind: cele 4 moduri prin care micro-influencerii își construiesc și păstrează publicul captiv
Odată cu ascensiunea rețelelor sociale a apărut și figura „influencerului” – creatorul de conținut online care dobândește credibilitate într-o nișă specifică și capătă astfel puterea de a influența opinii și decizii de cumpărare.
Această abilitate stă la baza industriei de marketing prin influenceri, estimată în 2024 la aproximativ 32 de miliarde de dolari.
Doar pe Instagram, platformă cu peste două miliarde de utilizatori, se estimează că 50 de milioane de persoane se identifică drept „creatori”. Multe branduri trimit produse acestor influenceri în speranța că o postare sau o poveste bine plasată va crea o conexiune personală cu publicul.
Cât timp ar trebui folosită o periuță de dinți? În ce cazuri ar trebui schimbată chiar mai repede?
Durata recomandată de utilizare a unei periuțe de dinți este de aproximativ trei luni. După acest interval, eficiența periajului scade semnificativ din cauza uzurii perilor, care devin tociți, îndoiți și rigizi. Acest lucru afectează capacitatea periuței de a curăța în mod eficient suprafața dinților și spațiile interdentare, favorizând acumularea plăcii bacteriene.
Ce au în comun vânătorile de vrăjitoare de altădată cu criza actuală a dezinformării
Între 1400 și 1780 se estimează că aproximativ 100.000 de persoane – în majoritate femei – au fost judecate pentru vrăjitorie în Europa. Aproximativ jumătate dintre acestea au fost executate – crime motivate de un complex de convingeri legate de femei, adevăr, rău și magie.
Dar vânătorile de vrăjitoare nu ar fi putut avea amploarea pe care au avut-o fără mașinăria mediatică ce le-a făcut posibile: o industrie a manualelor tipărite care îi învățau pe cititori cum să identifice și să extermine vrăjitoarele.
Cum funcționează astigmatismul? Care sunt cauzele și cum se corectează?
Ți s-a întâmplat vreodată să mergi la optometrist pentru un control oftalmologic și să ți se spună că ai ochiul în formă de minge de fotbal? Sau poate ai observat că vederea îți devine tot mai încețoșată ori îți este greu să focalizezi? S-ar putea să te numeri printre cei 40% dintre oameni din lume care trăiesc cu astigmatism.
Furnicile au descoperit medicina, agricultura și ingineria cu mult înaintea noastră
Gândește-te la o situație în care ai ajutat pe cineva să mute un obiect greu, cum ar fi o canapea. Deși la început sarcina poate părea simplă, ea implică de fapt un set de comportamente avansate.
E nevoie de comenzi verbale pentru coordonarea socială („întoarce!”) și de anticipare (poate e necesară mutarea altor piese de mobilier din drum). Este necesară și o viziune clară și comună asupra scopului final (în ce cameră trebuie dusă canapeaua).
Este un exemplu mic de cooperare umană. Dar, înainte să ne lăudăm prea tare, trebuie spus că furnicile – creaturi cu creiere minuscule și fără capacitate de vorbire – reușesc în mod obișnuit fapte care rivalizează, ba uneori chiar le depășesc, pe ale noastre.
Ce face astăzi ca o persoană să fie considerată „cool”?
De la Lagos la Cape Town, de la Santiago la Seul, oamenii vor să fie „cool”. „Cool” este un cuvânt pe care îl auzim peste tot – în muzică, în modă, pe rețelele sociale. Îl folosim pentru a descrie anumite tipuri de persoane.
Dar ce anume face pe cineva să fie cool? E vorba doar despre a fi popular sau în pas cu moda? Sau e ceva mai profund?
