Ceea ce numim „criza apei” este, de fapt, o criză culturală și politică.
În această vară, în anumite regiuni din Anglia au fost anunțate interdicții privind folosirea furtunurilor. După cea mai secetoasă primăvară din ultimul secol, Agenția pentru Mediu a emis o avertizare de risc mediu de secetă, iar Yorkshire Water a introdus restricții începând cu vineri, 11 iulie.
Povestea este cunoscută: precipitații reduse, rezervoare care se golesc și apeluri reînnoite la reținere: faceți dușuri mai scurte, nu udați gazonul, opriți robinetul când vă spălați pe dinți.
Aceste apeluri la responsabilitate individuală reflectă o viziune mai largă asupra apei: că toți oamenii, de pretutindeni, se confruntă cu aceeași criză și că mici gesturi personale reprezintă un răspuns semnificativ. Dar dacă această narațiune, oricât de familiară ar fi, ascunde mai mult decât dezvăluie?
Foamea există pe un spectru. La un capăt se află insecuritatea alimentară, când oamenii sunt nevoiți să reducă numărul meselor. Pe măsură ce hrana devine tot mai puțină, organismul își consumă propriile rezerve. Drumul de la foame la înfometare începe cu scăderea nivelului de energie, apoi corpul descompune grăsimea, iar ulterior mușchii. În cele din urmă, organele vitale încep să cedeze.
De la subnutriție, la malnutriție acută și, în final, la înfometare, procesul ajunge într-un punct în care organismul nu mai poate susține viața.
Epidemia globală de obezitate este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului XXI, afectând toate grupele de vârstă și regiunile lumii.
Pe baza unui articol cuprizător de tip review publicat în 2025 în Nature Reviews Endocrinology, care sintetizează cele mai recente dovezi privind rolul alimentelor ultra-procesate în obezitate, se confirmă că prevalența excesului ponderal și a obezității s-a dublat în ultimele patru decenii, cu un impact semnificativ asupra sănătății publice prin creșterea riscului pentru boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, anumite tipuri de cancer și alte afecțiuni cronice.
E vară în emisfera nordică, ceea ce înseamnă soare, mare și viespi. Mulți dintre noi am fost învățați să ne temem de viespi, văzându-le ca insecte agresive care trăiesc doar ca să ne strice zilele.
Însă, având în vedere pierderile nesustenabile de faună la nivel global, trebuie să învățăm să coexistăm cu toate organismele – inclusiv cu viespile. Ele sunt polenizatori importanți și prădători naturali ai altor insecte.
Un minim de cunoștințe despre biologia lor poate ajuta ca masa ta în aer liber să decurgă liniștit.
Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Binghamton din New York a oferit dovezi clare privind mecanismul fizic prin care pielea se modifică odată cu vârsta și face riduri. Această cercetare confirmă faptul că acele linii din jurul ochilor sunt rezultatul repetatelor întinderi și relaxări ale pielii.
Panourile solare N-type, cunoscute și sub numele de celule solare monocristaline de tip N, aduc o inovație importantă în industria energetică. Spre deosebire de panourile P-type tradiționale, utilizează un tip diferit de material din siliciu, oferind o serie nouă de avantaje ce ar putea crește și mai mult boomul sectorului solar la nivel global.
Un studiu recent efectuat de Harvard T.H. Chan School of Public Health evidențiază o legătură clară între consumul de cartofi și riscul de diabet zaharat de tip 2, dar subliniază că această relație depinde semnificativ de modul în care sunt preparați cartofii.
În timp ce consumul de cartofi prăjiți a fost asociat cu o creștere a riscului de diabet de tip 2, alte forme de consum, precum cartofii copți, fierți sau piure, nu au prezentat o astfel de legătură.
În „Evaristo Carriego”, considerată cea mai argentiniană carte a lui, genialul scriitor Jorge Luis Borges (se pronunță: Horhe Luis Borhes), chiar în primele pagini, scrie următoarele trei fraze, care mi-au luat ceva vreme pentru a mă lămuri cu privire la substrat:
„Voi spune fără rezerve tot ce știu, fără nicio omisiune, fiindcă viața este pudică precum un delict și nu știm ce este emfatic și ce nu pentru Dumnezeu.
În afara de aceasta, întâmplătorul este întotdeauna patetic.
Scriu totul cu riscul de a scrie adevăruri îndeobște cunoscute, dar pe care le va rătăci mâine neglijența, chipul cel mai sărac al misterului și prima lui manifestare”.
Imagine: Jim Watson/AFP
La opt luni de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump în Statele Unite, adevărul și știința sunt din nou sub atac, cu consecințe la nivel global.
USAID, agenția care a luptat împotriva HIV, tuberculozei, malariei și malnutriției infantile, nu mai există. Finanțarea a fost retrasă de la GAVI, o alianță globală public–privată care ajută la achiziția de vaccinuri pentru cei mai săraci copii din lume. Copii malnutriți mor deja.
Dincolo de aceste consecințe brutale, mecanismul științific care a susținut dominația științifică și tehnologică a Americii este demontat fără milă. Orice proiect de cercetare care menționează diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI), schimbările climatice sau cauzele ezitării față de vaccinare devine o țintă principală.
Aceasta este prima parte a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiilor fizicienilor asupra lumii. Aflaţi despre revoluţia einsteiniană prin introducerea spaţiului cvadridimensional, despre apariţia mecanicii cuantice etc.
Stimulatorul măduvei spinării este un tip de dispozitiv electric implantat chirurgical în corp pentru a trata durerea cronică. Are o baterie și electrozi care transmit impulsuri electrice direct către măduva spinării. Se consideră că aceste impulsuri perturbă modul în care creierul percepe durerea.
Stimulatorii sunt folosiți în principal pentru tratarea durerii cronice de spate, mai ales atunci când alte tratamente mai puțin invazive nu au avut efect. Un alt scop este reducerea dependenței de medicamente analgezice riscante – cum sunt opioidele, care, potrivit cercetărilor, sunt ineficiente și nocive în cazul durerii lombare.
1.800 de filozofi, cea mai mare parte din America de Nord, Europa, Australia și Noua Zeelandă, au răspuns la o serie de întrebări, desigur, filozofice. Iată ce cred filozofii lumii despre natura minții (materială sau nu), despre liberul-arbitru, despre existența lui Dumnezeu, despre rasă (biologică sau socială), despre scopul filozofiei, natura legilor naturii, sensul vieții, zombi șamd. Sunt în total 40 de întrebări.
Procesul transformării dintr-un lider democratic într-unul autoritar este rareori brusc. Se desfășoară treptat și este adesea justificat ca o reformă necesară. Este prezentat ca fiind ceea ce poporul și-a dorit. Toate acestea fac dificil pentru cetățeni să-și ce se întâmplă până când este prea târziu.
Adolescenții par să aibă telefoanele lipite de mâini… dar adesea nu răspund când sunt sunați.
Adolescenții par să aibă telefoanele lipite de mâini și totuși nu răspund când sunt sunați. Această situație, bine-cunoscută multor părinți, poate părea absurdă și frustrantă sau chiar alarmantă pentru unii. Totodată, ea spune multe despre felul în care tinerii de 13 până la 18 ani se conectează (sau nu) cu ceilalți. Deși smartphone-urile sunt omniprezente în viața lor cotidiană, aceasta nu înseamnă că le folosesc în același mod ca adulții.
Această reținere de a „răspunde la telefon” nu este doar o trăsătură de generație: ea semnalează o transformare mai profundă în practicile de comunicare, normele sociale și eticheta digitală.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca anunţă încheierea concursului de admitere pentru candidaţii internaţionali.
Anul acesta, 3152 de tineri au candidat pentru a ocupa unul dintre cele 605 locuri scoase la concurs pentru programele de studii de licenţă în limba franceză (355 de locuri) şi limba engleză (250 de locuri), din anul universitar 2025-2026, informează 360medical.ro.
Rata natalității din China continuă să scadă, în ciuda faptului că Partidul Comunist a renunțat la politica unui singur copil în urmă cu aproape un deceniu.
Guvernul central chinez a introdus, pe 28 iulie, o subvenție pentru îngrijirea copiilor, care va oferi familiilor 3.000 de yuani (circa 1.800 lei) pe an pentru fiecare copil sub trei ani. Anunțul a venit la câteva zile după ce au fost prezentate planuri de extindere a educației preșcolare gratuite la nivel național.
În centru - Orlando Bloom.
Când actorul Orlando Bloom a dezvăluit recent că a urmat o procedură pentru a-și „curăța” sângele, mulți au fost sceptici. Starul din „Pirații din Caraibe” a apelat la un tratament numit „afereză” (eng. „apheresis”) – un proces medical în care sângele este extras din corp, centrifugat sau filtrat pentru a îndepărta anumite componente, apoi reintrodus, în încercarea de a elimina microplasticele și alte toxine.
În sportul profesionist, expresia „ai trecut de vârful carierei” este rapid redefinită. La 38 de ani, Jess Fishlock a devenit cea mai în vârstă marcatoare din istoria Campionatului European de fotbal feminin UEFA.
La Euro 2024, fundașul portughez Pepe a atras atenția nu printr-un cartonaș roșu sau simulări, ci prin faptul că a intrat pe teren la 41 de ani, devenind cel mai în vârstă jucător care a evoluat vreodată la un Campionat European. Alți veterani, precum Cristiano Ronaldo (39), Luka Modrić (38) și Keylor Navas (38) au fost și ei prezenți.
Imaginea de mai sus amintește de acele fotografii 3D care necesită ochelari fragili din hârtie, cu lentile roșii și cian, pentru a fi vizualizate corect. În realitate, ceea ce vedem în această fotografie este o stea supergigantă roșie aflată în apropierea „sfârșitului vieții”, care expulzează un nor de gaz și praf. Astfel de nebuloase sunt obișnuite în jurul stelelor supergigante; totuși, acest nor în particular ridică un mister neașteptat și considerabil pentru astronomi.
Una dintre cele mai supărătoare greșeli din vorbirea de zi cu zi este cea de tipul: „am servit masa la restaurant astăzi”. De ce? Pentru că, de regulă, ceea ce exprimă vorbitorul este exact opusul a ceea ce vrea să spună.
O nouă cercetare arată că impactul substanţelor chimice nocive asupra sănătăţii populaţiei contribuie în mare măsură la creşterea ratei cancerului, scăderea fertilităţii şi explozia bolilor cronice, alături de degradarea ecosistemelor naturale, pe întreg globul.
Raportul, care a identificat că peste 14% dintre adolescenţii europeni au în sânge toxine la niveluri periculoase pentru sănătate, descrie expunerea la substanţe chimice nocive drept „cea mai subestimată ameninţare la adresa umanităţii” şi avertizează că riscurile pentru sănătate sunt „profund subevaluate”, informează 360medical.ro.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.