
În timpul Războiului Rece, SUA și Uniunea Sovietică erau prinse într-o cursă disperată pentru a dezvolta tehnologii de vârf precum rachetele cu rază lungă de acțiune și sateliții. Astăzi, frontierele tehnologiei globale s-au mutat către inteligența artificială (IA) și energia de nouă generație.
În domeniul IA, SUA a depășit cu mult orice altă națiune – deși China pare că recuperează terenul pierdut.
În celălalt domeniu, cel al energiei, SUA pare că și-a legat singură șireturile unul de altul. Motivul nu este tehnologic, economic și, contrar discursului oficial al guvernului, nici măcar legat de securitatea națională. Ci este, pur și simplu, politic.
De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump a oferit câștiguri majore industriilor cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. Nu este o surpriză. Trump a fost dintotdeauna un susținător al industriei combustibililor fosili din SUA și, de la realegerea sa, a numit în funcții politice de vârf mai mulți foști lobbyiști ai industriei.
Potrivit administrației Trump, securitatea națională cere eliminarea sprijinului pentru energia regenerabilă și resuscitarea politică a industriei cărbunelui aflate în declin.
În realitate, din 2019 SUA produce anual mai mult petrol, gaz și cărbune decât consumă, surplusul fiind exportat. Este în prezent unul dintre cei mai prolifici exportatori de combustibili fosili din lume.
Pe scurt, SUA nu are o problemă de securitate energetică. Are, însă, o problemă de costuri energetice, combinată cu o criză climatică care se agravează. Aceste probleme nu vor face decât să se agraveze în urma entuziasmului lui Trump față de combustibilii fosili.
În ultimele șase luni, administrația Trump a desființat o jumătate de deceniu de politici industriale verzi. A retras miliarde de dolari din credite fiscale și granturi care alimentau inovația energetică americană.
Între timp, China a avansat cu forță. Beijingul a dublat investițiile în eolian, solar și baterii de nouă generație, instalând mai multă energie eoliană și solară în 2024 decât restul lumii la un loc.
Spre satisfacția Chinei, SUA pur și simplu a încetat să mai concureze pentru titlul de superputere globală în domeniul energiei curate.
Aproximativ una din cinci baterii litiu-ion – componente esențiale în produsele din energie curată – este fabricată în China. Multe dintre cele mai noi baterii high-tech sunt de asemenea dezvoltate și brevetate acolo.
În timp ce Trump repetă mantra obosită „forăm, forăm, forăm”, China construiește fabrici, își asigură dominația pe piețele mineralelor critice precum litiul și nichelul și încheie parteneriate de export.
Totodată, cheltuielile gospodăriilor cu energia în SUA sunt așteptate să crească cu 170 de dolari anual până în 2035, ca urmare a legii „One Big Beautiful Bill Act” propuse de Trump. Legea, care aduce schimbări majore în fiscalitate, asigurări sociale și altele, va crește costurile energiei în principal pentru că elimină sprijinul pentru sursele ieftine și abundente precum energia solară și eoliană.

Costurile pentru gospodării ar putea crește și mai mult, având în vedere că Trump amenință să îngreuneze drastic dezvoltarea la scară largă a energiei curate, impunând obstacole birocratice. Administrația sa a emis recent o directivă care cere ca inclusiv activitățile de rutină pentru proiectele eoliene și solare pe terenuri federale să fie aprobate personal de secretarul de interne.
Între timp, schimbările climatice afectează tot mai grav comunitățile americane. După cum au demonstrat inundațiile recente din Texas și incendiile urbane din California și Hawaii, tot mai puțini americani își mai pot permite luxul de a ignora criza climatică.
Pe măsură ce costurile acestor dezastre cresc – 183 de miliarde de dolari doar în 2024 – prăduirea resurselor naționale de către industria petrolului și gazelor devine o pastilă din ce în ce mai amară pentru națiune.
Viziunea Chinei
China, cu guvernul ei autoritar, este mai puțin vulnerabilă la dogmele obsesiilor petroliere care animă Partidul Republican. Nu are lideri proeminenți precum Marjorie Taylor Greene, politician american care a avertizat că democrații vor să „efemineze felul în care conducem” promovând vehiculele electrice. În schimb, liderii Chinei văd „verde” – nu în sens ecologic, ci monetar.
În general, este mai ieftin în prezent să construiești și să operezi centrale de energie regenerabilă decât centrale pe gaz sau cărbune.
Conform unui raport din iunie 2025 al companiei de administrare a activelor Lazard, electricitatea produsă de noi ferme solare la scară mare costă până la 78 USD per megawatt-oră – și adesea mai puțin. În comparație, electricitatea de la o centrală nouă pe gaz poate ajunge la 107 USD per megawatt-oră.
În întreaga lume, companiile de utilități adoptă energia curată, alegând costuri mai mici pentru clienți și reducerea poluării. China a înțeles acest trend cu decenii în urmă, iar investițiile timpurii dau acum roade. Produce în prezent mai mult de jumătate din vehiculele electrice ale lumii și majoritatea panourilor solare.
SUA mai are încă șanse să concureze la vârful sectorului energetic. Companiile americane dezvoltă abordări inovatoare pentru energia geotermală, reciclarea bateriilor și multe alte tehnologii energetice.
Însă, în bătălia pentru a deveni centrul industrial global al energiei secolului XXI, SUA pare că a părăsit terenul de joc.
După cum o prezintă Trump, SUA ar fi renunțat la o cursă și a reintrat în alta. Însă industria combustibililor fosili – financiar, ecologic și etic – este evident un drum înfundat.
Traducere după Why the US is letting China win on energy innovation de Stephen Lezak, manager de program, Smith School of Enterprise and the Environment, University of Oxford.
Imagini: Pixabay.com (1 și 2)
