
Azi noapte (28.08.25) forțele militare rusești au atacat iar zone civile din Ucraina cu sute de drone și zeci de rachete, omorând doar în Kiev 15 persoane, din care 4 copii.
Ce crezi despre următoarea situație: dacă Ucraina ar dispune de capacitatea de lovi blocuri de locuințe din Moscova, ar trebui să ucidă civili la întâmplare, așa cum o face Rusia?
Mă gândesc că majoritatea celor care răspund la această întrebare în gând, citind aceste rânduri, răspund emoțional: „Sigur că da! Să vadă și rușii cum e!”.
Acest tip de situație - și voi prezenta mai multe în acest articol - este, în opinia mea, nerezolvabil rațional.
De ce? Pentru că această tendință de a pretinde „echilibru” în problema uciderii de civili nu poate avea o bază rațională. Ea nu face dreptate, cum s-ar putea pretinde, ci cel mult răspunde nevoii de răzbunare.
I-ar păsa lui Putin și cercului lui de acoliți de o astfel de situație? Cu certitudine nu, atâta vreme cât nu ar fi afectați direct. Sunt sute de mii de ruși morți și răniți grav în acest război și singurele măsuri luate de regimul Putin au fost de închidere a presei independente și arestarea și încarcerarea tuturor celor care se opun războiului.
Cine locuiește în aceste blocuri din Moscova care ar fi lovite de dronele / rachetele ucrainene? Nu știm. Asta înseamnă că ar putea fi, de pildă, familii persecutate, cu membri arestați pentru opoziția față de regimul Putin. Uciderea acestora ar fi chiar un serviciu pentru Putin, în niciun caz o pedeapsă. În plus, ar fi nenumărați copii nevinovați, cum este și cazul civililor ucraineni. Desigur, ar putea fi în acele blocuri și susținători fervenți ai războiului și ai lui Putin. Nu știm.
Răzbunarea este omenească și este de înțeles la nivel emoțional, dar o astfel de situație o încadrez la nerezolvabile rațional. Cum este și problema avortului.
Și dacă problema nu este rezolvabilă rațional, există vreo altă rezolvare? Nu prea. Dar ce ne arată istoria omenirii este că soluția adoptată, dacă a fost posibil, a fost aceea a răspunsului pe măsura capacității militare: spre distrugerea totală a celuilalt!
Unii ar putea spune: „dar există o soluție rațională! Nu răspunde cu aceeași monedă!” Sigur, numai că cei care sunt afectați ar găsi soluția una „de salon”, care nu ține cont de suferința victimelor, care vor dreptate. Iar dreptatea este ceva care este strâns conectat la aparatul nostru emoțional.
Avortul
Despre avort am scris pe larg în acest articol, unde am pus problematica într-un context mai larg, încercând să arăt că statele eșuează în protejarea vieții în multiple domenii, în fapt. Pe scurt, încerc să arăt că problema avortului este, de asemenea, nerezolvabilă în mod rațional.
Cei care sunt pro-avort spun că este dreptul femeii să dispună de corpul ei, care, pe cale de consecință, are dreptul să dispună și de ceea ce corpul ei produce în urma uniunii cu un bărbat, adică un embrion, în prima fază după actul concepției.
Cei care sunt anti-avort susțin că odată conceput, un copil, indiferent de stadiul de dezvoltare, are dreptul la viață, iar avortul este echivalent cu o crimă, pentru că un viitor copil este ucis înainte de a se naște.
Discuția este una fără soluție rațională și este una mai degrabă filozofică (deși ea, în practică, este plină de tragedii), pentru că nu există o soluție care să fie acceptabilă pentru toată lumea.
Pe de-o parte, desigur, avortul interzice dreptul la viață al unui viitor copil. Pe de altă parte, multe femei vor să aibă libertatea de a decide când să aibă copii, dat fiind că ele sunt responsabile de nașterea și, de regulă, de creșterea acestora. Pentru a nu mai lua în calcul alte situații destul de frecvente: violuri, minore gravide șamd.
Tortura
Cum acum știm toți, SUA a recurs la tortură după atacurile asupra Turnurilor Gemene. De asemenea, presa a relatat despre situații de tortură în conflictul recent israelo-palestinian.
Istoria omenirii este plină de tortură. Doar imaginația a fost limita pentru metodele folosite.
Justificarea cel mai des invocată pentru recurgerea la tortură este, desigur, cel puțin în situațiile recente, salvarea de vieți omenești.
Nu intrăm în discuții cu privire la legalitatea torturii sau mijloace diferite de a obține informații relevante, nefiind acesta scopul articolului.
Dar de multe ori este vorba de următoarea situație: torționarii nu știu dacă torturații au informații utile, deci tortura este o încercare de a descoperi dacă torturatul știe ceva util. Dacă nu știe, aia e.
Cât de justificată este tortura într-o astfel de situație?
Poți susține că mai bine nu recurgi la tortură, dar ce faci în situația în care un masacru are loc și descoperi că cel pe care l-ai „iertat” de tortură avea această informație și, posibil, sub tortură, ar fi dezvăluit-o?
Vedem, așadar, că multe situații pentru care trebuie să luăm decizii sunt, din nefericire, greu de rezolvat sau chiar nerezolvabile prin rațiune...
La final, vă las cu o altă situație la care e greu să găsești soluție rațional: Dilema tramvaiului. Iată un fragment din articol: „Să ne imaginăm următoarea situaţie: suntem atacaţi de o bandă de tâlhari şi ne retragem cu soţia şi cei trei copii în pivniţa casei. Copilul cel mai mic se sperie şi începe să plângă. Dacă veţi permite ca acesta să plângă, tâlharii vor descoperi unde sunteţi şi vă vor ucide pe dumneavoastră şi întreaga familie. Dacă veţi pune perna pe faţa celui mic, fapt ce va duce la moartea acestuia, ceilalţi doi copii, soţia şi dumneavoastră veţi scăpa nevătămaţi. Ce veţi decide într-o asemenea conjunctură?”.
