Imaginează-ţi că ai gustat din două gemuri, ţi-ai ales preferatul, iar apoi ţi s-a oferit să mai guşti o dată din acesta înainte să explici de ce îl preferi. Ai observa că ţi s-a oferit cel greşit, că de fapt guşti gemul pe care tocmai l-ai refuzat? Iată ce spun studiile.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Cu toţi avem un moment al zilei în care suntem mai creativi decât de obicei. Studiile o demonstrează! Întrebarea este: care este acest moment pentru tine? Hai să aflăm împreună. Cu toţi ne-am regăsit la un moment dat într-o perioadă creativă.
- Detalii
- de: Thorin Klosowski
- Psihologie
Conform unui nou studiu, deși nu spun mai mult decât “ba-ba” și “da-da”, copiii pricep cuvintele pentru multe lucruri uzuale. Studiu, axat pe bebelușii de la 6 la 9 luni, a demonstrat că bebelușii ştiu sensurile unor cuvinte uzuale, cum ar fi alimentele.
- Detalii
- de: Medicaxpress
- Psihologie
Există o sincronizare uimitoare între mâini şi ochi. Când ne întindem mâna spre un obiect, ochii sunt primii care se deplasează, “apucând” ţinta vizual. Ceva asemănător se întâmplă şi când privim altă persoană încercând să apuce un obiect.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Agonia şi extazul provocate de rezolvarea unui rebus au un efect surprinzător de puternic asupra subconştientului. Este posibil ca atunci când încerci să rezolvi un rebus să nu reuşeşti să îţi aminteşti cuvintele. Cunoşti răspunsul, dar pur şi simplu nu îl poţi găsi.
- Detalii
- de: Stephen Battersby
- Psihologie
Kevin era decis să nu lase nimic la voia întâmplării în timp ce se pregătea pentru întâlnirea sa cu o necunoscută. Pentru început, fata cu care urma să se întâlnească de Ziua Îndrăgostiţilor credea că numele său este Jake. Era un truc din psihologie la mijloc.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
În 1994, gazele emanate de corpul unei femei au "pus la podea" cea mai mare parte a personalului unei camere de primiri urgenţe. Ce s-a întâmplat oare atunci? Încercăm să explicăm misterioasa întâmplare în continuare, în cadrul acestui articol.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Continuăm cu partea a doua despre miturile privitoare la creier. Face ascultarea muzicii clasice genii din bebeluşi? Exercițiile mentale îţi sporesc capacităţile creierului? Funcţionează creierul mai eficient aflat sub presiune? IQ-ul rămâne constant pe parcursul vieţii?
- Detalii
- de: Adam Dachis
- Scepticus: graniţele gândirii
Exerciţiile mentale te vor face mai deştept! Internetul te prosteşte! Alcoolul îţi omoară celulele creierului! Creierul este un mister pe care încercăm să-l descoperim dintotdeauna, iar dorinţa de a-i dezvălui secretele a condus la o multitudine de informaţii greşite.
- Detalii
- de: Adam Dachis
- Scepticus: graniţele gândirii

Subiectul discuţiei de astăzi este mitul detoxificării, aşa cum ne este el prezentat de către practicanţii de terapii alternative şi fitoterapeuţii de pretutindeni. Toată lumea doreşte să îşi „detoxifice” organismul. Este acest lucru o realitate?
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Diferiţi teoreticieni – începând cu Kinsbourne în anii ’70 – au sugerat că cele două emisfere ar funcţiona ca un sistem de control de tipul „împinge/trage”, similar unei acceleraţii şi unei frâne, cu cele două emisfere având roluri diferite, specializate. E ceva adevăr aici?
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey

Bârfa reprezintă vorba neîntemeiată sau răspândirea fondată sau nu de zvonuri la adresa unei persoane. Este unul dintre cele mai vechi şi la îndemână moduri de a răspândi informaţia, dar, în acelaşi timp, are reputaţia de a introduce erori şi variante în informaţia transmisă.
- Detalii
- de: Sergiu Vijiala
- Psihologie

Viktor Frankl
Viktor Frankl (1905-1997) este “părintele” logoterapiei. Frankl a fost un psihiatru vienez, doctor în neurologie şi filosofie, fondatorul celei de a treia şcoli vieneze de psihoterapie. Logoterapia se concentrează pe sensul existenţei umane şi căutarea acestuia.
- Detalii
- de: Fătu Iulia
- Psihologie
Cele două emisfere cooperează de obicei, dar nu contribuie în mod egal la fiecare sarcină. În mod normal, limbajul implică mai mult emisfera stângă decât cea dreaptă. Sarcinile spaţiale (citirea unei hărţi) implică, de obicei, mai mult emisfera dreaptă decât cea stângă.
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Creierul are două jumătăţi sau emisfere. Văzute de sus, ca mai jos, cele două părţi arată asemenea unor imagini în oglindă, ceea ce poartă numele de simetrie bilaterală. Bilateral se referă la cele două părţi, în timp ce simetrie înseamnă că cele două părţi arată asemănător.
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
