Imagine creată cu ChatGPT la solicitarea: „Creează o imagine cu ChatGPT gândind”
Este fascinant să vezi programele de tip LLM, ca ChatGPT, cum se comportă în situații pentru care nu au răspunsul deja clar formulat în baza de date. În dimineața asta i-am creat o mică „ambuscadă”, cu o situație foarte simplă pe care trebuie să o explice, pentru a cărei rezolvare este nevoie să folosești doar un pic de logică, ceea ce, cred eu, un elev de clasa a III-a ar putea rezolva rapid.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cei mai mulți sunt la curent cu faptul că modelele de limbaj mare (LLM) tip ChatGPT sau Claude sunt, în esență, softuri care generează text, „ghicind” următorul cuvânt pe baza calculului unor probabilități.
Deși dau aparența capacității de a gândi, în sens uman, nu poate fi vorba despre așa ceva. Simplificând mult lucrurile, desigur, ChatGPT este doar un papagal mai sofisticat.
Programele tip ChatGPT se bazează pe utilizarea unei cantități uriașe de informații disponibile public, de la publicații online și bloguri, la cărți și statistici ale instituțiilor lumii, private sau de stat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În urmă cu câteva zile a apărut un articol scris de Mihnea Măruță, jurnalist și autor. Acesta a avut și o discuție cu jurnalistul Cristian Tudor-Popescu la un podcast, în care analizează temele care sunt prinse, mai succint, în articol.
Domeniul relației omului cu tehnologia ar trebui să ne intereseze pe toți, pentru că transformă modul în care trăim. Așadar, am citit cu atenție articolul lui Măruță, iar în continuare o să prezint propriile idei cu privire la temele propuse de jurnalist.
Cele cinci teme sunt: 1. îndrăgostirea de inteligența artificială (IA); 2. capitalismul transcendental; 3. invidierea robotului; 4. invazia fantomelor; 5. nemurire și obediență. La final apare și o întrebare fără răspuns.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ai stat vreodată cu o ceașcă de ceai după o repriză de plivit buruieni, cu un sentiment apropiat de fericire? Sau te-ai întors de la un centru de grădinărit cu un sac de pământ pentru ghivece și câteva plante, iar în scurt timp vederea ierburilor sau a florilor proaspăt plantate ți-a făcut inima să se simtă inexplicabil mai ușoară?
Poate că ești în spital, recuperându-te după o intervenție chirurgicală, așa cum am fost eu cu puțin timp în urmă. Mi-am revenit în simțiri într-o unitate de recuperare avansată, un spațiu slab luminat, fără ferestre, unde totul părea ușor ireal și prea intens.
- Detalii
- de: Carol Lefevre
- Blogul Scientia
Carole Jane Cadwalladr (născută în 1969) este o autoare, jurnalistă de investigație și redactor de articole britanică. A fost redactor pentru The Observer și a lucrat anterior la The Daily Telegraph. Cadwalladr a devenit cunoscută la nivel internațional în 2018 pentru rolul său în dezvăluirea scandalului privind datele Facebook–Cambridge Analytica, pentru care a fost finalistă la Premiul Pulitzer 2019 pentru reportaj, alături de jurnaliștii de la The New York Times.
Mai jos, puteți citi versiunea redusă (am păstrat doar aspectele esențiale) a unei prezentări recente a acesteia în cadrul unei conferințe TED, unde vorbește despre influența marilor corporații tehnologice asupra societății, precum și despre propriile experiențe pe timpul derulării investigațiilor sale jurnaliste. La finalul articolului puteți urmări versiunea video.
„Vreau să spun ceva important și am fost copleșită de grozăviile care se petrec sub ochii noștri.
Ultima dată când am fost pe această scenă, a urmat o luptă juridică de trei ani, culminând cu Înalta Curte din Londra, unde am simțit că mă luptam pentru viața mea, pentru că chiar așa era. Cariera, reputația, economiile mele, chiar și casa mea - erau în pericol. Totul pentru că venisem aici să vă avertizez că nu cred că democrația va supraviețui tehnologiei pe care o construiți, oricât de incredibil ar fi. De fapt, aproape că n-am supraviețuit și aproape tot ceea ce am spus acum devine realitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Despre așa-zisa „medicină cuantică” am mai scris aici, comentând un articol publicat pe un site românesc ce pretinde că este unul serios, dar este îmbibat de elucubrații pseudoștiințifice.
Despre anomaliile din medicina românească am scris aici, arătând că viitori doctori români învaţă „regresia în vieţi anterioare şi în viaţa dintre vieţi" la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie.
Pentru ca circul să fie complet, Ministerul Sănătăţii oferă atestate în „acupunctură" şi „homeopatie", domenii ale medicinei alternative (sau pseudomedicinei), nu ale medicinei alopate.
Într-un asemenea mediu, în care nu e clar cine din medicina românească face diferența dintre medicină bazată pe dovezi științifice și pseudomedicină, am descoperit (cu ajutorul unui cititor, care a publicat linkul printr-un comentariu), că medicina cuantică nu este doar la nivel de articole scrise pe diverse site-uri de neofiți, ci este susținută în mod formal de doctori români.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Învățarea unei limbi noi la vârsta adultă poate fi o experiență frustrantă. Pe hârtie, creierul nostru matur și experimentat ar trebui să ne ajute să învățăm mai ușor, însă, în realitate, bebelușii analfabeți par să dobândească limbajul cu mult mai mare ușurință decât adulții.
Bebelușii își încep călătoria învățării limbajului încă din pântec. De îndată ce urechile și creierul lor le permit, ei încep să perceapă ritmul și melodia vorbirii, așa cum se aude prin burtă.
- Detalii
- de: Kateřina Chládková, Šárka Šimáčková și Václav Jonáš Podlipský
- Blogul Scientia
În secolul XX, viziunile politicienilor despre natura umană au modelat societățile. Dar acum, creatorii noilor tehnologii sunt cei care determină tot mai mult schimbările sociale. Percepția lor asupra naturii umane ar putea contura secolul XXI. Trebuie să înțelegem ce văd cei din domeniul tehnologiei în inima umanității.
Economistul Thomas Sowell a propus două viziuni asupra naturii umane. Viziunea utopică crede că oamenii sunt în mod natural buni. Lumea ne corupe, dar cei înțelepți ne pot perfecționa.
Viziunea tragică ne vede ca fiind fundamental cu defecte. Boala noastră este egoismul. Nu putem fi demni de încredere dacă avem putere asupra altora. Nu există soluții perfecte, doar compromisuri imperfecte.
- Detalii
- de: Simon McCarthy-Jones
- Blogul Scientia
I-am cerut faimosului soft ChatGPT următoarele: să folosească toate datele de care dispune cu privire la România și să facă o predicție cu privire la viitorul țării pentru următorii 50 de ani, pe trei domenii: economic, demografic și militar. Condiția a fost să nu folosească alte analize disponibile pe Internet, ci să facă propria predicție.
Iată rezultatul...
- Detalii
- de: ChatGPT
- Blogul Scientia
Iată răspunsul:
- Detalii
- de: 2025-02-16 03:47:06
- Blogul Scientia
Annaka Harris (născută Gorton, în 1976) este o scriitoare americană. Lucrările sale abordează domenii precum neuroștiințele, meditația, filosofia minții și conștiința. În videoclipul de mai jos, aceasta explică de ce crede că nu există un sine și nici liber-arbitru.
Oamenii cred adesea că iluziile au evoluat datorită utilității lor, dar adevărul este că majoritatea iluziilor pe care le experimentăm sunt de fapt erori de percepție. Un exemplu în acest sens este iluzia sinelui și iluzia liberului-arbitru, care sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monede.
- Detalii
- de: Annaka Harris
- Blogul Scientia
În 2025 se vor împlini 17 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.300 de articole, peste 300 în 2024. În 2023 am publicat o carte, exclusiv online, disponibilă gratuit.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2024 pe scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
1. „Ai șase cai și vrei să vezi care aleargă mai repede. Care este cea mai bună metodă pentru a stabili asta?”
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De ce există experiențe conștiente? De ce anumite procese fizice din creier și corp dau naștere la experiențe subiective?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2019 papa Francisc a vizitat România. Ulterior un bust al acestuia a fost amplasat lângă Parcul Cișmigiu.
Observați inscripția de sub bustul papei Francisc: „PAPA FRANCISCVS IN DACOROMANIA”. De ce „Dacoromania” și nu România?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Una dintre ideile năstrușnice auzite recent, în contextul campaniei electorale, a fost aceea că apa are memorie și conține informație, nu este doar H20. Sună a pseudoștiință și este pseudoștiință, dar interesant este că cel care a venit cu această idee este un om de știință, Jacques Benveniste.
Pe scurt, ideea controversată încă de la început este aceea că apa ar avea „memorie” – capacitatea de a păstra informații despre substanțele cu care a intrat în contact, chiar și atunci când aceste substanțe nu mai sunt prezente. Dar această „descoperire” a ajuns în paginile unei prestigioase reviste de știință, fiind explorată inclusiv de Departamentul Apărării din SUA...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
