Scientia.ro

Cum funcționează empatia? Care este utilitatea acesteia?

Vă amintiți episodul acela din Fetițele Powerpuff în care clovnul colorat este înălbit din greșeală, transformându-se într-un mim malefic, și începe să absoarbă toate culorile din Townsville, cufundându-i pe toți în tristețe (pentru publicul nostru mai tânăr, acesta)? Așa mă simt eu în ultima vreme.

În contextul acesta, m-am chinuit să găsesc un subiect cu adevărat pozitiv, ceva care să distragă atenția în timp ce oferă o oarecare alinare. Știu, cam multe cerințe pentru un text de pe Internet. Și habar nu am dacă alegerea mea va îndeplini vreuna dintre ele, dar am optat pentru empatie. În mare parte pentru că vreau să mă agăț de speranța că ar putea contracara măcar o parte din negativitatea care ne îneacă.

Cum ne pedepsește de două ori modernitatea

„Dubla pedeapsă a modernității este că ne face să îmbătrânim prematur și să trăim mai mult” spune Nassim Taleb. Cum e posibil, căci pare a fi o contradicției în termeni?

Nassim-Nicholas-Taleb

Povestea secretă a interacțiunii tale cu tehnologia (pe care n-o găsești în alte articole de pe Internet)

Tehnologia ne dezvăluie ceea ce suntem. Într-un sens, dar doar într-un sens (o să vezi mai jos de ce nu în toate) ne ajută să devenim ceea ce suntem. De pildă, probabil nu știai că poți fi așa violent în public înainte să ai un instrument care te ascunde (ca identitate), dar te dezvăluie (ca fire și personalitate). Dacă încă nu ai pe birou statui ale lui Musk, Zuckerberg și... cum îl cheamă pe cel de la TikTok, este timpul să arăți un pic de respect și să-ți cumperi. Ei te-au ajutat să te descoperi și, așa cum spun astăzi cei mai înțelepți dintre noi, „să devenim cea mai bună versiune a noastră” (ce-o însemna asta? nu contează... sigur e ceva profund). Lor le datorezi această transformare (adică... binecuvântare).

De ce educația îl face periculos pe prost

„Educația îl face pe înțelept puțin mai înțelept, dar îl face pe prost infinit mai periculos”, spune Nassim Taleb. Cum e posibil ca educația să nu-l „trezească” pe prost, ba, dimpotrivă, să-l facă periculos?

Nassim-Nicholas-Taleb

Capitalism și democrație

Să începem cu un fapt inconfortabil, adesea uitat în ultimii ani: capitalismul de tip „piață liberă” nu este neapărat cel mai bun prieten al democrației. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, în special în perioadele de stagnare economică și șomaj în masă, relația dintre capitalism și democrație a fost, de fapt, o sursă majoră de neliniște socială, violență de stat și presiuni publice pentru reforme instituționale. De aceea, în diverse momente din ultimii două sute de ani, sistemul capitalist modern a fost acuzat de critici că zdrobește spiritul și substanța autoguvernării reprezentative.

Într-o variantă moderată, populația României se va reduce cu circa un milion de oameni la fiecare 10 ani

Conform estimărilor ONU, foarte posibil, în anul 2100 România va avea o populație de doar 10,7 milioane. Dar există și o variantă mai pesimistă...

România

Soyuz MS-26, abia decuplată de SSI, în drum către sol

Nava spațială Soyuz MS-26 este surprinsă în timp ce se îndepărtează de Stația Spațială Internațională (SSI), la scurt timp după desprinderea de aceasta, pe 19 aprilie 2025.

Cum pot milioane de oameni să urmărească același videoclip în același timp? Tehnologia din spatele streamingului

Conținutul video live și la cerere a reprezentat, potrivit estimărilor, 66% din traficul global de Internet ca volum în 2022, iar cele mai aglomerate 10 zile de trafic pe Internet în 2024 au coincis cu evenimente transmise live, precum meciul de box Jake Paul vs. Mike Tyson și transmisiuni din NFL (National Football League). Streamingul permite accesul neîntrerupt, la cerere, la conținut video – de la jocuri online și clipuri scurte, precum TikTok-urile, până la filme, podcasturi și meciuri din NFL.

Aspectul definitoriu al streamingului este caracterul său la cerere. Gândiți-vă la acoperirea globală a unui episod din podcastul lui Joe Rogan sau la transmisia live a lansării navei spațiale SpaceX Crew Dragon – ambele sunt exemple care arată cum streamingul conectează milioane de spectatori la conținut în timp real sau la cerere, oriunde în lume.

De ce să citim cartea „Despre democrație în America” de Alexis de Tocqueville

Cele patru volume ale lui Alexis de Tocqueville care constituie cartea „Despre democrație în America” (1835–1840) sunt adesea considerate printre cele mai mari scrieri politice ale secolului al XIX-lea. Intuițiile îndrăznețe, proza elegantă, lungimea impresionantă și complexitatea narativă o transformă într-o capodoperă; însă tocmai aceste calități au făcut ca, de-a lungul timpului, opiniile despre rădăcinile măreției sale să difere considerabil.

ghid-mari-clasici

De ce este „civilizat” doar cel care nu se simte vinovat când nu face nimic?

Nassim Taleb spune că „Vei fi civilizat în ziua în care petreci o lungă perioadă nefăcând nimic, neînvățând nimic și neîmbunătățind nimic, fără a simți nici cea mai mică urmă de vină”. Sună provocator. Dar ce vrea să spună?

Nassim-Nicholas-Taleb

Ce este „negrul”? Este o culoare „reală”?

Ce numim negru? O regiune din câmpul vizual e asociată cu noțiunea de negru dacă, prin comparație cu alte regiuni (sau cu imagini memorate), este mult mai puțin luminoasă.

Cinci mari idei ale lui Nassim Taleb

Nassim Nicholas Taleb, autorul seriei „Incerto” (care include Lebăda neagră, Antifragil, Păcălit de hazard, Patul lui Procust și Când pielea ta e în joc), este cunoscut pentru ideile sale provocatoare despre incertitudine, risc, antifragilitate, responsabilitate și cunoaștere. Într-o lume guvernată de evenimente imprevizibile și de complexitate, Taleb oferă un amplu cadru teoretic, dar cu multe recomandări practice.

Nassim-Nicholas-Taleb

Efectul fluturelui: un concept greșit înțeles

Fluturele păun (Aglais io)

În 1972, meteorologul american Edward Lorenz a pus o întrebare devenită faimoasă: „Poate bătaia aripilor unui fluture în Brazilia să declanșeze o tornadă în Texas?”

În următorii 50 de ani, așa-numitul „efect al fluturelui” a captivat imaginația publicului. A apărut în filme, cărți, discursuri motivaționale și inspiratoare și chiar în conversații obișnuite.

Imaginea micului fluture care își bate aripile a ajuns să simbolizeze impactul disproporționat al acțiunilor mici sau chiar imprevizibilitatea inerentă a vieții însăși. Dar la ce se referea de fapt Lorenz, care astăzi este considerat fondatorul ramurii matematicii numită teoria haosului?

De ce abundența de informații nu este utilă celui prost

„Pentru a-l ruina pe un prost, dă-i informații”, spune Nassim Taleb. Afirmația poate părea paradoxală la primă lectură, pentru informațiile ne ajută să luăm decizia corectă, nu?

Nassim-Nicholas-Taleb

Numărul deceselor premature asociate consumului de alimente ultraprocesate crește odată cu ponderea AUP în aportul total de energie

O nouă analiză scoate în evidenţă amploarea alarmantă a deceselor premature asociate cu o dietă bogată în alimente ultraprocesate. Studiul, care a utilizat date din opt ţări, arată că decesele premature atribuite consumului de alimente ultraprocesate (AUP) cresc semnificativ în funcţie de ponderea acestora în aportul total de energie al oamenilor.

Noul studiu, publicat luni în American Journal of Preventive Medicine, accentuează necesitatea unei intervenţii urgente la nivel mondial pentru diminuarea consumului de alimente ultraprocesate, sprijinită de reglementări şi politici fiscale care să faciliteze accesul populaţiei la opţiuni alimentare sănătoase şi hrănitoare, informează 360medical.ro.

Nu există dezastre naturale propriu-zise. Cinci moduri de a face orașele mai reziliente în fața schimbărilor climatice

Degradarea climatică reprezintă o amenințare imensă pentru economiile, societățile și ecosistemele din întreaga lume. Adaptarea la aceste impacturi este urgentă. Însă multe orașe și țări rămân nepregătite, într-un context pe care ONU îl numește „deficit de adaptare”.

Construirea rezilienței climatice este dificilă. Barierele economice limitează investițiile în infrastructură și tehnologie. Inechitățile sociale subminează capacitatea populațiilor vulnerabile de a se adapta. Iar politicile incoerente împiedică eforturile coordonate la nivel intersectorial și la scară largă.

Modul în care arde o lumânare este aproape de magie...

Da, vorbesc de o simplă lumânare. Din aceea pe care o aprinzi în biserică sau acasă când rămâi fără curent electric (mai ai așa ceva prin sertare?). Ok, iei un băț de chibrit, îl aprinzi, dai foc fitilului lumânării și gata! Ai lumină la o intensitate relativ constantă pentru câteva ore. Dar încearcă să dai foc la mijlocul lumânării, cu flacăra direct pe ceară. Lumânarea nu ia foc. Cum ar veni, ceara întreține focul, dar nu arde? Dar dacă ceara nu arde, ce arde? Ori ce se întâmplă?

Rănile omului se vindecă de 3 ori mai încet decât cele ale altor primate

Cercetători japonezi de la Universitatea Ryukyus au comparat viteza de vindecare a rănilor la om și la câte specii de primate și au descoperit că oamenii se vindecă de trei ori mai încet.

Exercițiile fizice cresc numărul de calorii arse, dar nu atât de mult cât ai crede și spera

Se acceptă în general că exercițiile fizice sunt un element-cheie în pierderea în greutate. Însă această opinie, susținută de mult timp, a fost pusă sub semnul întrebării în ultimii ani, existând numeroase articole și podcasturi care susțin că este un mit faptul că exercițiile îți accelerează metabolismul și te ajută să arzi calorii și după antrenament.

Ideea centrală a acestor relatări este că numărul de calorii pe care îl ardem zilnic este cumva limitat. Această ipoteză a fost propusă pentru prima dată în 2012 de antropologul evoluționist Herman Pontzer. El a sugerat că, pe măsură ce îți crești consumul zilnic de energie (caloriile arse) prin activitate fizică, corpul tău va găsi modalități de a reduce energia consumată pentru alte procese biologice – cum ar fi metabolismul bazal (de repaus). Astfel, consumul total zilnic de energie ar rămâne neschimbat.

Ceilalți sunt mai interesați de ce ascunzi decât de ce arăți

„Oamenii sunt mult mai puțin interesați în ceea ce încerci să le arăți decât în ceea ce încerci să ascunzi”. Este o maximă a lui Nassim Nicholas Taleb.

Nassim-Nicholas-Taleb

17 factori de risc ce pot fi modificați pentru a reduce riscul de AVC, demență și depresie

Bolile cerebrale asociate cu înaintarea în vârstă, precum accidentul vascular cerebral (AVC), demenţa şi depresia la vârstnici, afectează milioane de persoane şi exercită o presiune majoră asupra sistemelor de sănătate. Totuşi, cercetări recente oferă speranţă: specialiştii de la Mass General Brigham au identificat mai mulţi factori de risc care pot fi modificaţi, comuni acestor afecţiuni, sugerând că prevenţia prin schimbări comportamentale este nu doar posibilă, ci şi eficientă.

Bolile creierului legate de vârstă, inclusiv AVC, demenţa şi depresia la vârstnici, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii persoanelor în vârstă. Totuşi, multe dintre aceste afecţiuni pot fi prevenite, informează 360medical.ro.