În urmă cu câteva zile am scris un articol bazat pe o carte a lui Victor Frankl, „Omul în căutarea sensului vieții”, în care prezentam psihologia omului în condiții extreme (lagărul de concentrare). Mi-a părut rău să renunț la carte înainte să mai scriu un articol inspirat de aceasta, așa că am ales să vorbesc despre „intenția paradoxală”, o tehnică dezvoltată de Frankl utilizată în cadrul logoterapiei, metoda psihoterapeutică inventată de acesta.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
E clar că presa nu se mai face de prea mulți jurnaliști, în sensul clasic, dar limbajul unora este literalmente la nivel de grădiniță...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dacă trăiești în România, ai auzit de nenumărate ori expresia „a fi / a te simți confortabil cu” ceva. Firește, este traducerea nefericită a expresiei englezești „to feel comfortable with something”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Articol conține o serie de idei extrase din cartea „Omul în căutarea sensului vieții”, de Victor Frankl.
Intrarea în lagărul de concentrare de la Auschwitz, situat în Polonia de azi
Victor Frankl a fost un psihiatru și scriitor austriac de origine evreiască (1905 - 1997), fondatorul „logoterapiei”, a treia școală vieneză de psihoterapie, după psihanaliza lui Sigmund Freud și psihologia individuală a lui Aldfred Adler. Acesta a supraviețuit lagărelor de concentrare germane, dar aproape toată familia sa a murit în acestea (tatăl, mama, soția și fratele).
Una dintre cărțile care l-au făcut faimos pe Frankl este „Omul în căutarea sensului vieții”, în care acesta își face cunoscute experiențele în lagărele de concentrare. În articolul de față vreau să prezint doar acele aspecte din carte care țin de psihologia omului în condițiile extreme, așa cum au fost condițiile din lagărele naziste pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
• Oamenilor le place să spună secrete, dar nu le place să fie obligați să facă asta. De aceea cel mai eficient mijloc de a obține secretele altora este să apelezi la măgulirea amorului-propriu.
• Deși este dificil, trebuie făcut pasul către a înțelege că o formulare de genul „creierul generează mintea” este complet greșită. Dacă ar fi astfel, atunci mintea ar fi o entitate imaterială. Corect este, mi se pare, „activitatea creierului este mintea”, dacă vrem să păstrăm termenul „minte” în discurs. Formidabila interconectare a neuronilor și incredibila sa plasticitate permite creierului să acționeze ca și cum ar fi ceva mai mult decât este în fapt.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Citeam recent că adolescenții sunt de două feluri, cei care cred că vor muri înainte de a deveni adulți și cei care cred că nu vor muri niciodată. Nu mai sunt adolescent, dar cred că m-am încadrat în cea de-a doua categorie.
Un gând ce stăruie de când am devenit adult este cel al iluziei permanenței, al iluziei că lumea va fi și mâine cum este astăzi, în datele sale esențiale. Nu va fi, dar perioade lungi trăim cu impresia că este, pentru că nouă nu ni s-a întâmplat încă nimic care să ne risipească vraja.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
În cartea „Știința veselă”, aforismul 341, filozoful german Friedrich Nietzsche introduce conceptul „eternei reîntoarceri”, care nu-l numește însă așa în carte la modul explicit.
Iată o scurtă analiză a ideii, ce putem scoate din aceasta, cum o putem introduce în propria viață și care sunt consecințele.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Acum câteva zile a apărut un interviu pe un post TV în care un psihiatru ne spunea ce gândește și ce simte Putin și ce probleme mentale are. E uimitor să vezi cum un psihiatru poate să facă așa ceva, nu? Se uită un pic la niște materiale video pe Internet, apoi vine la TV și ne spune care-i treaba. De vreme ce omului, în genere, îi e dificil să explice ce se întâmplă cu propria minte, e cu atât mai spectaculos că un psihiatru român ne explică ce se întâmplă cu mintea altuia! Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o persoană despre care știm doar ce ne lasă ea să vedem. Dar așa să fie? Să fie așa facil să știi ce simte și gândește o altă persoană?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Se vorbește mult despre război în aceste zile, pe bună dreptate. Un termen care pur și simplu zgârie urechile și e prezent adesea în discursul public este „postură”. Sună rău, formulările sunt confuze și ar trebui renunțat la el, de dragul limbi române.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Această maximă este atât de des folosită, că am observat că de multe ori cei care o utilizează nu mai indică sursa, crezând probabil că e un fel de înțelepciune populară, ori indică o sursă eronată.
În original „Was mich nicht umbringt, macht mich stärker”, această maximă este, cred, cea mai cunoscută sentință a filozofului german Friedrich Nietzsche, pe care o puteți găsi în cartea „Amurgul idolilor”, chiar la început (este aforismul cu numărul 8).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Savanţii sunt îngrijoraţi din cauza discrepanţei crescânde dintre interpretările uzuale şi realitate în ceea ce priveşte „chimicalele”. Îngrijorarea nu are însă la origine faptul că oamenii tind să înţeleagă greşit ce sunt chimicalele şi ce fac ele. Această îngrijorare are ca ţintă consecinţele asupra deciziilor legate de stilul de viaţă, sănătatea familiei şi politicile sociale.
- Detalii
- de: Sense About Science
- Scepticus: graniţele gândirii
Michio Kaku este un faimos fizician, printre cei mai faimoși dintre cei implicați în popularizarea fizicii astăzi. În cadrul unui videoclip văzut de aproape 1,5 milioane de oameni acesta ne explică, sub titlul „Why Physics Ends the Free Will Debate”, cum ne demonstrează fizica faptul că avem liber-arbitru. Din păcate, argumentul său este unul slab, fără nicio valoare. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• Unii visează că într-un viitor apropiat carnea va fi interzisă pentru consum, altfel animalele fiind ferite de abatoarele noastre și trăind o viață tihnită și fericită. Mă întreb dacă acești vizionari au luat în calcul că un asemenea viitor ar putea echivala și cu cvasi-dispariția multor specii de animale domestice, care pur și simplu nu ar reprezenta interes sub aspectul creșterii în ferme / gospodării și nici nu s-ar putea descurca în libertate / sălbăticie.
• Iar dacă această poveste bizară a originilor, mă refer la Big Bang, este reală, atunci legile fizicii trebuie să fi cunoscut o transformare, căci de aceea nu înțelegem ce se întâmplă în momentul „singularității”. Dar mă gândesc și la faptul că ceva care a evoluat, deși pare acum stabil, e foarte probabil să evolueze, oricât de lent. Nu trăim într-un univers static, neschimbător. Iar o mică schimbare la nivel fundamental ar putea duce la modificare catastrofală, pentru noi, a modului în care funcționează lumea.
Ce spun e acum ar putea fi și un scenariu de film SF :) Omul s-ar apropia de extincție, căci se apropie momentul în care legile fizicii ar ajunge la valori care coincid cu momentul în care atomii s-ar dezintegra. Cumva, un super-spion ar trebui să rezolve și această „amenințare” din partea universului însuși :)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Credem că ne cunoaștem propriile minți și că ne putem prezice comportamentul în anume circumstanțe, prin intermediul introspecției, dar studiile din domeniul psihologiei ne arată exact contrariul.
Imaginați-vă că sunteți puși în situația de a participa la un experiment care constă în pedepsirea cu aplicarea unor șocuri electrice unor alți participanți la studiu. Cum v-ați comporta? Le-ați aplica șocuri electrice care, în realitate (dacă nu ar fi un experiment controlat), i-ar ucide pe cei care le suportă? Probabil ați spune că nu, căci așa vă cunoașteți pe voi înșivă: cu autocontrol, făcând diferența între ce e acceptabil și ce nu șamd.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Sunt câteva idei la care revin din când în când. Mi se par importante, dar nu pot stabili cu certitudine că sunt corecte, deși așa cred. Iată despre ce este vorba.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
