E clar că presa nu se mai face de prea mulți jurnaliști, în sensul clasic, dar limbajul unora este literalmente la nivel de grădiniță...
În contextul conflictului din Ucraina se vorbește des despre subiecte asociate războiului. Unii dintre jurnaliștii de prin presa noastră sunt departe de nivelul minim așteptat, după cum se poate constata...
Ce vedeți mai sus este un extras dintr-un articol de pe site-ul antena3.ro. Limbajul folosit este pur și simplu năucitor. Aici nici măcar nu mai vorbim despre erori de limbă română, ci de o necunoaștere jenantă a sensurilor unor cuvinte uzuale. Să le luăm pe rând.
1. Nu poți spune în română „mii de trupe”, ci „mii de militari / soldați”, pentru că „trupa / trupele” se referă la totalitatea militarilor care constituie o structură militară. Sigur, ca în cele mai multe cazuri, este vorba despre o traducere din engleză, fără ca cineva cu mintea clară să facă traducerea.
2. Cum adică „mii de trupe se vor desfășura”? Aceste trupe vor fi, eventual, mutate în diverse locații, nu desfășurate. Iar partea cu „desfășurările” care includ mii de soldați nu are niciun sens...
3. Militarii să fie „amplasați”. Cum ar suna dacă aș spune că „ieri m-am amplasat în fața bancomatului pentru a retrage salariul”? Oamenii nu se amplasează, mașinile, da. Cum ar fi trebuit să spună jurnalistul? „Militarii vor fi dislocați în Câmpia Turzii”.
4. Ce e aia „alertă intensă”? N-a auzit nimeni de așa ceva. Poate alertă de nivel ridicat... În realitate, stările de alertă sunt codificate cumva, prin culori ori altfel. „Alertă intensă” este o scorneală a jurnalistului, care nu a știut cum să traducă textul din engleză.
5. „Este chemată o Forță de răspuns”. Unu - nu e clar de ce Forță e cu majusculă; doi - formularea „o forță este chemată” este de grădiniță...
Continuând acest trend, riscăm ca istoricii viitorului să nu înțeleagă deloc ce s-a întâmplat în această epocă, pentru că presa nu știe nicio limbă pentru a descrie prezentul...
