În urmă cu câteva zile am scris un articol bazat pe o carte a lui Victor Frankl, „Omul în căutarea sensului vieții”, în care prezentam psihologia omului în condiții extreme (lagărul de concentrare). Mi-a părut rău să renunț la carte înainte să mai scriu un articol inspirat de aceasta, așa că am ales să vorbesc despre „intenția paradoxală”, o tehnică dezvoltată de Frankl utilizată în cadrul logoterapiei, metoda psihoterapeutică inventată de acesta.
Anxietatea anticipatorie
O tulburare care se observă adesea la indivizii nevrotici este anxietatea ancitipatorie. Ce înseamnă asta? Teama de anumite efecte atrage respectivele efecte. De exemplu, dacă te temi că vei avea emoții mari când vei ajunge pe scenă, unde trebuie să ții un discurs în fața unui public, atunci probabilitatea de a avea aceste emoții crește. Altfel spus, teama atrage efectul de care te temi.
Intenția forțată
Intenția forțată se referă la focalizarea excesivă asupra a ceva, ceea ce face imposibilă obținerea lucrului dorit. V. Frankl dă ca exemplu un bărbat care încearcă să-și demonstreze potența sexuală, care, prin intenția excesivă, este năruită.
Atenția excesivă
Atenția excesivă are, de asemenea, efecte nedorite, în anumite contexte.
În ce privește atenția excesivă, autorul dă, de asemenea, un exemplu care are legătură cu sexualitatea, și anume o tânără care credea că este frigidă, pornind de la experiențe nefaste în copilărie (fusese abuzată de tată). Deși nereal, după cum se va demonstra după terapie, tânăra credea că a rămas traumatizată pe viață după această experiență și se focaliza excesiv în clipele de intimitate cu partenerul pe propria persoană, pentru a-și confirma feminitatea.
Intenția paradoxală
Frankl a dezvoltat o tehnică, intenția paradoxală, care, spune autorul, evită efectele nocive generate de anxietatea anticipatorie, intenția forțată și atenția excesivă.
Tehnica are ca element central răsturnarea atitudinii individului.
Pentru a exemplifica, în cazul prezentat mai sus de frică de emoții în fața publicului, individul își va dori să i se întâmple ceea ce constituie obiectul temerii. Adică își va dori să aibă emoțiile de care se teme.
În cazul intenției forțate, soluția este să nu te concentrezi pe ce-ți dorești, ci să ignori complet efectul dorit.
În cazul de atenție excesivă prezentat, soluția a fost aceea ca tânăra să-și reorienteze atenția către partener.
Această abordare, intenția paradoxală, presupune o capacitate de detașare de sine, care este intrinsecă simțului umorului.
Autorul spune că intenția paradoxală, deși nu este un panaceu, este un instrument util în tratarea tulburărilor obsesiv-compulsive.
Combaterea insomniei
Intenția paradoxală poate fi utilizată și împotriva tulburărilor de somn. În multe cazuri, într-adevăr, cauza este frica de insomnie și obsesia că nu vei adormi. Teama că nu poți adormi duce la intenția excesivă de a adormi care duce la imposibilitatea de a adormi.
Frankl spune că soluția este să-ți propui să nu adormi, adică să schimbi intenția de a adormi cu intenția de a nu adormi, care va fi urmată, paradoxal, de adormire. Dacă funcționează, nu uitați să scrieți un articol :)
