În partea a treia a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea vorbim despre roboţi inteligenţi, deveniţi conştienţi de sine, despre probabilitatea clonării umane şi despre pericolul unor cutremure de proporţii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Scepticus: graniţele gândirii
În partea a doua a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea, vorbim despre anihilarea nucleară a speciei umane, despre crearea artificială a vieţii şi superconductorul care să funcţioneze la temperatura camerei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Scepticus: graniţele gândirii
Transformarea ştiinţei într-un arbitru al politicilor publice şi al comportamentului cotidian nu face decât să creeze confuzie. Dacă ştiinţa va fi transformată într-un proiect moralizator, capacitatea ei de a extinde cunoştinţele umanităţii va fi compromisă.
- Detalii
- de: Frank Furedi
- Scepticus: graniţele gândirii
Trăim vremuri în care autoritatea ştiinţifică nu are rival. De la activiştii ecologişti şi până la cei anti-avort, cu toţi fac apel la dovezile pe care ştiinţa le pune la dispoziţie pentru a-şi argumenta ideile, deşi până mai ieri aceasta era inamicul public numărul 1.
- Detalii
- de: Frank Furedi
- Scepticus: graniţele gândirii
Una dintre caracteristicile surprinzătoare ale timpurilor pe care le trăim este aceasta: expansiunea neobosită a autorităţii ştiinţei este însoţită de apariţia unui sentiment de neîncredere cu privire la acest domeniu al cunoaşterii.
- Detalii
- de: Frank Furedi
- Scepticus: graniţele gândirii
Ştiinţa are capacitatea de a transforma radical concepţia noastră asupra lumii. Relativitatea, selecţia naturală, heliocentrismul au reprezentat revoluţii culturale profunde. Care sunt următoarele evenimente care vor schimba modul în care înţelegem lumea?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Scepticus: graniţele gândirii
Invizibilitatea este un domeniu de interes astăzi pentru cercetători de pretutindeni. Dar pot fi făcute lucrurile invizibile? În ce constă acest lucru? Ne putem "furişa" într-un univers paralel pentru a ne ascunde de această lume? Citeşte detalii în continuare.
- Detalii
- de: Mihaela Borodi
- Scepticus: graniţele gândirii
În partea a doua a articolul despre natura timpului vorbim despre fascinantul subiect al călătoriei în timp, despre paradoxurile şi dilemele etice pe care acest subiect le generează, despre găuri negre, găuri de vierme, universuri paralele etc.
- Detalii
- de: Mihaela Borodi
- Scepticus: graniţele gândirii
La o primă vedere am putea avea impresia că întrebarea „ce este timpul” nu prea are sens, întrucât toţi suntem familiarizaţi cu această noţiune, toţi suntem afectaţi de timp şi avem impresia că semnificaţia lui este una banală. Dar nu este aşa.
- Detalii
- de: Mihaela Borodi
- Scepticus: graniţele gândirii
Când în mijlocul campaniei pentru alegerile generale naţiunea uită că este implicată într-un război ori că serviciile publice sunt într-o stare deplorabilă şi se angajează în discuţii cu un bucătar-şef celebru, atunci cu siguranţă ceva merge prost.
- Detalii
- de: Frank Furedi
- Scepticus: graniţele gândirii
Părinţii confuzi sunt aşteptaţi acum să se încline în faţa cunoştinţelor super-dădacei care a reuşit să le îmblânzească neastâmpăraţii copii. Adulţi dezorientaţi sunt în stare să jure că terapeutul de la clinica de detoxificare i-a ajutat să scape de sentimentele negative.
- Detalii
- de: Frank Furedi
- Scepticus: graniţele gândirii
Celebrităţi, vraci şi guru "New age" transmit mesajul că omul obişnuit nu poate reuşi prin propriile forţe. Sunt uimit să aud că adulţi maturi sub aspect mental acceptă fără rezervă să fie trataţi ca şi cum ar fi nişte idioţi incompetenţi de o nouă armată de părinţi surogat profesionişti.
- Detalii
- de: Frank Furedi
- Scepticus: graniţele gândirii
Când se folosesc şi când nu se folosesc iniţiale majuscule? Scriem Soare cu iniţiala majusculă ori nu? Scriem „de 1 Mai mergem la mare" ori „de 1 mai mergem la mare"? O să ne lămurim în continuare... Doar o menţiune facem înainte de a prezenta regulile: nu vom trata toate situaţiile în care se impune (ori nu) scrierea cu iniţială majusculă, ci doar acele cazuri care ni s-a părut că ar crea probleme concetăţenilor noştri, în special celor din presă.
»» Nu se scriu cu iniţială majusculă numele comune provenite de la personaje literare, folosite pentru tipizarea caracterelor omeneşti. De exemplu, „acest adonis al clasei noastre" ori „Adrian are un comportament de donjuan".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Verbul „a trebui" pune serioase probleme de folosire, pentru simplu motiv că nu urmează regulile pe care le „simt" vorbitorii. Întrebuinţarea corectă a verbului „a trebui", ca semiauxiliar, se face după următorul model:
„Eu trebuie să plec plec acasă", nu „eu trebuieşte/trebuiesc să plec acasă".
„Tu trebuie să pleci acasă", nu „tu trebuieşte/trebuieşti să pleci acasă".
„El/ea trebuie să plece acasă", nu „el/ea trebuieşte să plece acasă".
„Noi trebuie să plecăm acasă", nu „noi trebuieşte/trebuim să plecăm acasă".
„Voi trebuie să plecaţi acasă", nu „voi trebuieşte/trebuiţi să plecaţi acasă".
„Ei trebuie să plece acasă", nu „ei trebuieşte/trebuiesc să plece acasă".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Mai jos găsiţi câteva paragrafe reprezentative extrase de echipa Scientia din cartea „De ce cred oamenii în bazaconii" de Michael Shermer, publicată de editura Humanitas în anul 2009. Pentru a citi toată cartea, care este un manifest al scepticismului, vizitaţi librăriile virtuale ori intraţi în prima librărie şi cumpăraţi-o.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
