Robot inteligentÎn partea a treia a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea vorbim despre roboţi inteligenţi, deveniţi conştienţi de sine, despre probabilitatea clonării umane şi despre pericolul unor cutremure de proporţii.

 

 

 

12 evenimente care vor schimba totul (2)

 

ROBOŢI CONŞTIENŢI DE SINE

Probabilitate: probabil

Cercetătorii din domeniul inteligenţei artificiale cred că nu va mai trece mult până când roboţii vor avea capacitatea de a se adapta la mediu pe baza propriei analize a acestuia (având, deci, capacitatea de a învăţa). De asemenea, vor putea să-şi creeze replici în mod independent. Sarcinile pe care roboţii le primesc sunt din ce în ce mai complexe. Această complexitate cere o autonomie sporită a acestora şi o creştere a abilităţii de a acumula cunoştinţe în mod autonom.

Va duce această complexitate crescândă a roboţilor la apariţia conştiinţei de sine? Pe acest subiect există o continuă dezbatere. Biologii nu au ajuns la o concluzie certă privind natura conştiinţei la oameni, dar se pare că o componentă cheie a mecanismului este complexitatea (modul în care funcţionează sistemele complexe). În această idee, roboţi cu o complexitate sporită vor putea, poate, atinge acel punct critic în care va surveni conştiinţa de sine.

 

Robotul Asimo

Robotul Asimo, creat de Honda
Mai multe detalii, aici

 

Ce se va întâmpla însă când maşinile vor fi conştiente? Omul a reuşit să-şi depăşească mereu condiţia, îmbunătăţindu-şi continuu capacitatea de a acţiona asupra Universului. De la simplu vânător şi culegător, cu ceva mii de ani în urmă, astăzi omul trimite roboţi inteligenţi pe alte planete ori în afara sistemului nostru solar şi foloseşte tehnologie de vârf pentru a-şi face o idee cât mai apropiată de adevăr despre întreg Universul. În acest fel, evolutiv, este de aşteptat ca maşinile ce vor atinge conştiinţa de sine să-şi poată îmbunătăţi de unele singure performanţele; iar dacă acest lucru se va întâmpla, scenariile deocamdată de film hollywoodian privind întoarcerea maşinilor împotriva oamenilor pot deveni realitate. Conştiinţa de sine duce la posibilitatea de creare de replici în mod independent de către roboţi şi, de asemenea, va duce la autoperfecţionare.

Deşi sunt cercetători din domeniul inteligenţei artificiale care cred că maşinile nu vor ajunge să execute alte instrucţiuni decât cele stabilite de către programator, sunt şi unii care cred că apariţia conştiinţei de sine este inevitabilă, iar evenimentul ar putea surveni chiar în acest secol. Mai mult, aceştia afirmă că roboţii  conştienţi de sine vor evolua rapid, urmând traseul omului, vor deveni independenţi, de necontrolat de către om şi, în final, de neînţeles ca şi complexitate a mecanismelor şi funcţionării.

O asemenea ipostază, de apariţie a conştiinţei din piese puse cap la cap de cercetători pare multora de nerealizat. Cu toate acestea, cercetători din domeniul inteligenţei artificiale au o opinie diferită. Suntem pregătiţi pentru a trăi pe această planetă cu aceşti locuitori performanţi, în care este investită toată inteligenţa şi inovaţia umană? Rămâne de văzut...

 

 

CLONAREA UMANĂ

Probabilitate: probabil

Clonarea este un fenomen ştiinţific ce a creat multe titluri de ziare, în special în ultimii 15 ani, începând cu 1997, când s-a născut oaia Dolly. Din câte cunoaştem, nu a fost încă clonat vreun exemplar al speciei umane (deşi au fost unele ştiri obscure anunţând clonarea omului). Probabil că explicaţia cea mai bună pentru acest lucru este că încă nu avem ştiinţa pentru a clona un om, dovedindu-se mult mai dificil să clonezi un om decât o oaie.

 

Oaia Dolly

Oaia (clona) Dolly

 

Clonarea constă în întocmirea nucleului unui ovul cu un nucleu al unei celule luate de la alt exemplar al speciei. Au fost încercări de clonare a embrionilor umani, dar niciunul nu a depăşit stadiul de morulă (morula reprezintă primul stadiu în dezvoltarea embrionară a metazoarelor, în timpul căruia embrionul capătă aspectul de mură). Primul cercetător care a încercat clonarea embrionilor umani a fost Robert Lanza, în anul 2001. Acesta crede că procesul clonării include o curbă a învăţării, diferită pentru fiecare specie, iar curba de învăţare pentru clonarea umană se dovedeşte mai lungă decât era de aşteptat.

Clonarea umană se dovedeşte a fi foarte dificilă, o clonare de succes fiind condiţionată de descoperirea paşilor şi momentelor corecte privind reprogramarea celulei. Chiar şi în cazul animalelor la care clonarea funcţionează, procentul de eşecuri este mare, între 10% şi 90%. Mici erori pe timpul reprogramării, cultivării ori manipulării embrionilor pot duce la erori majore de dezvoltare. Acest aspect face clonarea umană, la acest moment, extrem de riscantă, iar o eventuală încercare ar putea duce la realizarea unei clone cu multe imperfecţiuni în comparaţie cu originalul.

Discuţii aprinse se poartă între intelectuali pe tema moralităţii clonării umane. Este acceptabil, de exemplu, să clonezi pe cineva fără acceptul acestuia? Pe de altă parte, clona are avantajul experienţei originalului (ştiind care sunt inclinaţiile, care sunt punctele slabe/tari şi alegând de la început o carieră, de pildă). Este acceptabil astfel să avem două "categorii" de oameni, clone şi originali?

În scurt timp va fi posibil să avem suficient material genetic pentru a încerca să clonăm omul de Neandhertal. O vom face? Avem dreptul de a readuce la viaţă o specie dispărută, mai ales că este vorba de strămoşii noştri? Putem calcula implicaţiile unui asemenea gest? Până acum singurul animal dispărut şi clonat este ibexul, o specie de capră sălbatică; numai că acesta a murit imediat după naştere din pricina unor complicaţii la plămâni.

 

CUTREMURUL DIN PACIFIC

Probabilitate: probabil

Geologii americani afirmă că există o probabilitate de 99% ca înainte de 2038 un cutremur cu o magnitudine de cel puţin 6,7 grade pe scara Richter să afecteze Coasta de Vest a Statelor Unite. Orice astfel de eveniment seismic declanşat de-a lungul faliei San Andreas (care are o lungime de 1300 kilometri) va aduce Los Angeles cu câţiva metri mai  aproape de San Francisco. Pe această falie au loc mutaţii majore o dată la 150 de ani. Ultima este consemnată acum 300 de ani, ceea ce face probabilitatea ca un cutremur de proporţii să aibă loc curând să fie foarte mare.

Un cutremur de magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter va omorî în jur de 1800 de oameni şi va răni 50.000. Drumuri ar fi distruse, conducte de hidrocarburi şi apă, linii de comunicaţii ar fi grav afectate. Pagubele ar fi în valoare de circa 200 de miliarde de dolari.

 

Harta cutremurelor 2010

Harta cutremurelor puternice din 2010

 

Dar falia San Andreas nu este singura care pune în pericol SUA. O altă zonă periculoasă, din largul coastelor americane, în Oceanul Pacific, cunoscută sub numele de Cascadia, pune serioase temeri pentru seismologii americani. De ce? Pentru că un eventual cutremur declanşat în falia San Andreas ar putea afecta această zonă şi ar putea genera o mişcare a plăcilor din zona Cascadia. În consecinţă, un cutremur de 9 grade pe scara Richter ar putea surveni, ceea ce ar duce la apariţia unui tsunami şi efecte incalculabile asupra zonei de coastă. Clădirile din Statele Unite sunt construite pentru a rezista la magnitudini mari, de până la 7,8 pe scara Richter. În ianuarie a.c., în Haiti, un cutremur puternic a ucis aproape jumătate de milion de oameni, câteva milioane rămânând fără locuinţe. Deşi un cutremur de proporţii în vestul SUA pare inevitabil, tot ce se poate face în aşteptarea sinistrului este o bună pregătire...

 

 

Citeşte şi Cum funcţionează cutremurul?

12 evenimente care vor schimba totul (4)

BIBLIOGRAFIE
12 events that will change everything, Scientific American, Iunie 2010

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro