AsteroidÎn partea a patra a articolului despre 12 posibile evenimente care vor schimba fundamental lumea vorbim despre producerea energiei prin fuziunea nucleară, despre probabilitatea coliziunii cu un asteroid şi despre o posibilă viitoare pandemie letală.

 

 

12 evenimente care vor schimba totul (3)

 

PRODUCEREA ENERGIEI PRIN FUZIUNE NUCLEARĂ

Probabilitate: probabil

Nevoia de energie a omenirii nu va scădea în anii următori. Dimpotrivă, cerinţa pentru energie  va fi din ce în ce mai mare. Această cerere crescândă impune o nouă abordare privind crearea energiei necesare funcţionării lumii moderne. Speranţa pentru energie ieftină şi "prietenoasă" sub aspectul protecţiei mediului stă în realizarea fuziunii nucleare. Numai că fuziunea nucleară, motorul funcţionării Soarelui, nu este tocmai simplu de realizat aici, pe Pământ.

Cel mai important proiect de cercetare privind fuziunea nucleară se derulează în Franţa, unde a fost construit reactorul ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor). Dar experimentele vor începe cel mai devreme în anul 2026, fiind necesari 10 ani de teste preliminare, înaintea punerii în funcţiune a prototipului pentru producerea de energie din plasma "prinsă" în capcana magnetică a reactorului. Din acest moment până la producerea de energie pentru reţeaua naţională vor mai trece, însă, ani buni.

 

ITER

ITER

 

Centralele nucleare pe bază de fuziune nucleară vor folosi o formă de hidrogen greu care poate fi găsit în apa mării şi nu va produce emisii vătămătoare pentru mediu. Din păcate, aşteptările iniţiale ale cercetătorilor sunt zădărnicite de faptul că  tehnologia fuziunii nucleare nu se dezvoltă cu rapiditatea dorită, iar costurile construirii unui reactor de fuziune nucleară sunt enorme, făcând visul construirii acestora în număr mare irealizabil în viitorul apropiat.

După Edward Moses, director la National Ignition Facility din California, există o altă metodă prin care se va putea produce energie ieftină folosind fuziunea nucleară: metoda hibridă a utilizării atât a fuziunii, cât şi a fisiunii nucleare. Metoda se numeşte LIFE (Laser Inertial Fusion Engine) şi constă în folosirea laserelor pentru declanşarea fuziunii. Neutronii rezultaţi în urma fuziunii vor bombarda deşeurile nucleare ori uraniul sărăcit, generând dezintegrări radioactive suplimentare ce vor genera căldură şi va produce astfel energie (în acelaşi timp transformând deşeurile nucleare în elemente stabile). Moses crede că un prototip funcţional ar putea fi construit până în anul 2020, iar energie pentru consumul larg ar putea fi produsă începând cu anul 2030.

Vor reuşi cercetătorii generarea energiei ieftine pe baza fuziunii nucleare? Probabil că da, dar probabil că abia generaţiile viitoare vor putea beneficia de tehnologie suficient de matură pentru ca reactoarele pe bază de fuziune nucleară să producă energie electrică pentru populaţie.

 

COLIZIUNEA CU UN ASTEROID ÎN VIITORUL APROPIAT

Probabilitate: improbabil

Vestea bună este că, în ciuda ştirilor alarmiste din presa cotidiană (care parcă este din ce în ce mai puţin interesată în a furniza ştiri reale), se pare că, cel puţin în timpul acestei generaţii şi al celor 2-3 următoare, niciun asteroid de dimensiuni mari, care ar putea pune în pericol Pământul în întregul său, nu va lovi planeta albastră.

Vestea proastă este că este rezonabil să credem că în următorii 200 de ani asteroizi de mici dimensiuni vor lovi Terra.

 

Asteroid apropiindu-se de Pământ

Asteroid apropiindu-se de Pământ

 

În apropierea Pământului (până la 195 milioane kilometri) sunt o mulţime de corpuri cereşti de mici dimensiuni. În anul 2009 NASA avea înregistraţi 90 de asteroizi în intervalul de 5 distanţe Pământ-Lună şi 21 în intervalul unei distanţe Pământ-Lună.

Pericolul cel mai apropiat în timp vine aşadar de la rocile de mici dimensiuni din preajma Pământului, care sunt prea mici pentru a aduce sfârşitul lumii, dar pot produce pagube importante pe regiuni restrânse. Un asteroid de 50 de metri, de exemplu, ar exploda în aer, având potenţialul de a distruge un oraş de dimensiuni medii. În 1908, de pildă, în Tunguska, Siberia, s-a întâmplat un astfel de eveniment: un asteroid a lovit solul şi a "pârjolit" o zonă de dimensiunea Londrei. Un astfel de incident revine o dată la circa 200 de ani.

În situaţia în care un impact cu un asteroid de mici dimensiuni ar deveni inevitabil, probabil că singura soluţie pentru a salva populaţia din zona de impact ar consta în evacuarea de urgenţă. În cazul în care asteroidul ar fi de dimensiuni mai mari, există mai multe teorii privind evitarea dezastrului, de la folosirea armelor nucleare până la deturnarea de la traiectorie a stâncii zburătoare folosind forţele de atracţie gravitaţională dintre asteroid şi navete spaţiale care l-ar însoţi în drumul acestuia către Pământ. Desigur, acestea sunt deocamdată teorii.

 

 

APARIŢIA UNEI PANDEMII LETALE

Probabilitate: 50%-50%

După cum s-a putut constata cu ocazia recentei pandemii cu virusul gripei porcine, capacitatea omului de a stăvili răspândirea unui virus - cu toate progresele ştiinţifice din ultimii ani - este încă limitată. Virusul H1N1 s-a dovedit mai puţin letal decât s-au temut mulţi, dar viitoarea pandemie s-ar putea să fie generată de un virus mult mai virulent, care să ucidă milioane de oameni de pe cuprinsul întregului glob.

Ce s-ar întâmpla în cazul unei viitoare pandemii letale? Probabil că unele ţări îşi vor închide graniţele, în încercarea de a se proteja, la cererea expresă a populaţiei  speriate. Dar acest lucru va duce la întreruperea schimburilor comerciale dintre ţări, cu implicaţii greu de previzionat cu precizie; se va consemna scăderea produsului intern brut şi se vor genera complicaţii la nivelul economiei mondiale. Impactul economic - aşa cum putem constata şi astăzi, când resimţim încă undele de şoc ale crahului economiei americane - s-ar face resimţit pentru mai mulţi ani la nivel mondial.

Există unele temeri legate de scăparea de sub control a unor microbi "manufacturaţi" în laboratoarele de pe cuprinsul planetei. Deşi cercetători i afirmă că probabilitatea ca o pandemie să fie generată de un astfel de eveniment este extrem de scăzută, sunt mulţi sceptici care susţin oprirea "jocului" de-a Dumnezeu.

Ce am face în faţa unei pandemii letale? Nu mult mai mult, probabil, decât am făcut în cazul gripei porcine: vom aştepta speriaţi să treacă...

 

 

BIBLIOGRAFIE
12 events that will change everything, Scientific American, Iunie 2010

Modulul de comentarii de mai jos poate fi folosit, dar este încă în perioada de testare. Logarea prin FB și Google nu funcționează pt moment.
Se pot publica comentarii după înregistrare ori pur și simplu ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate, înainte de publicare.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
symbols left.
Loghează-te cu... ( ori Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro