Despre procesele inconştiente ale gândirii s-a discutat încă de pe vremea gânditorului grec Aristotel. Acest subiect a devenit popular în rândul cercetătorilor şi a publicului general de repetate ori. Citiţi mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Comportamentul care vine în contradicţie cu atitudinile avute anterior se numeşte comportament discrepant cu atitudinea. Acesta este tipul de comportament care creează disonanţă, prin urmare, comportamentul care modifică atitudinile.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Detectoarele de minciuni există de aproape 100 de ani. În pofida dezbaterilor asupra acurateţii, eticii şi legalităţii folosirii lor, publicul larg şi profesioniştii sunt încă intrigaţi de acestea. Detectoarele de minciuni sunt folosite şi pentru amuzament.
- Detalii
- de: Sense About Science
- Scepticus: graniţele gândirii
Prima generaţie de cercetări asupra persuasiunii şi schimbării de atitudine a fost condusă de Carl Hovland, Universitatea Yale, începând cu anii '40, până în anii '60. Hovland a încercat să descopere care sunt factorii care au influenţat succesul sau eşecul persuasiunii.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Acum ne mutăm într-o zonă de cercetare diferită, una care, asemenea studiului obedienţei, implică încercările oamenilor de a se influenţa şi controla reciproc. Ea începe cu studiul atitudinilor. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Este o întrebare veche cât lumea: de ce facem lucruri bune? Ce îi determină pe oameni uneori să pună „noi” înaintea lui „eu”? Poate că primul nostru impuls este acela de a fi egoişti, iar cooperarea reprezintă doar controlul asupra lăcomiei.
- Detalii
- de: Phys.org
- Psihologie
Care este secretul pentru sunetul incomparabil al celui mai vestit instrument cu coarde din istorie, vioara Stradivarius? Iată întrebarea cu care pleacă la drum articolul de faţă, pentru a analiza în final dacă sunetul unui Stradivarius chiar este pe măsura reputaţiei sale.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
În a doua parte a seriei intitulate "De ce ne comportăm iraţional", vorbim despre alte trei studii impresionate din zona psihologiei sociale. Vom vorbi, deci, despre grupuri şi prejudecăţi, despre negociere şi ameninţare, despre pasivitate şi conformism.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Până acum, cercetarea observaţională sună bine. Este relativ uşoară (tot ce faci este să strângi date) şi dacă eşti suficient de norocos încât să descoperi corelaţii puternice între informaţii, poţi face predicţii importante. Acum ne întoarcem la tema gândirii critice.
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Deseori, previziunile bazate pe corelaţii se dovedesc a fi mai exacte decât raţionamentele experţilor. În cartea sa, “Predicţie clinică versus statistică” (1954), Paul Meehl a vorbit despre rezultatele tehnicilor statistice în prezicerea unor fenomene clinice.
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Informaţiile strânse în cadrul cercetării observaţionale se numesc date corelaţionale. Corelațiile sunt tipare apărute în date. De exemplu, Stern a descoperit că mamele care îşi sincronizau mişcările cu ale bebeluşilor aveau raporturi mai bune cu aceştia.
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cercetarea observaţională constă în observarea sistematică. "Sistematic" implică o procedură raţională şi reproductibilă de colectare a datelor. Datele pot fi colectate cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare video ori cu un chestionar.
- Detalii
- de: Russel A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
De ce facem lucruri prosteşti sau iraţionale? Vă prezentăm în cadrul a două articole rezultatele a 10 studii dintre cele mai influente din psihologia socială, care vă vor schimba definitiv concepţia despre natura umană.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Întâlnim adesea, mai ales în vorbire, formula de adresare: „Drage colege” ori „Dragele mele colege” ori „Dragelor, vă rog să mă ascultaţi”. Numai că forma corectă de feminin plural pentru „drag” este „dragi”, nu „drage”.
Deci corect este să spunem: „Dragi colege”, „Dragile mele colege” şamd.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Conştiinţa reprezintă fără îndoială una dintre cele mai bune părţi în a fi om. Nu existăm doar ca organisme vii: ci ştim că existăm, ne gândim la asta şi ne bucurăm de viaţă. Dar care este scopul sau funcţia conştiinţei şi a proceselor fizice corelate cu ea?
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
