Majoritatea oamenilor nu se pricepe prea bine la estimarea timpului pe care îl petrece dormind. Oamenii pot crede că suferă de insomnie sau de dificultăţi ale somnului, în condiţiile în care dovezile obiective atestă că nu este deloc aşa. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Efectele privării de somn nu sunt atât de grave pe cât se credea. Mulţi oameni pot să stea nedormiţi o noapte şi să nu sufere alte efecte în afara somnolenţei extreme. Dar cei mai mulţi oameni au probleme când vine vorba de mai mult de 48 de ore nedormite.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Melatonina e produsă de glanda pineală. Când nivelul de melatonină din sânge e ridicat, oamenii adorm relativ uşor. Producţia de melatonină în creier este reglată de nucleul suprachiasmatic (parte din hipotalam), ce primeşte informaţii de la ochi.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Un mit care persistă în legătură cu durata somnului este acela că oamenii necesită din ce în ce mai puţin somn pe măsură ce îmbătrânesc. Studiile observaţionale nu dezvăluie niciun fel de diminuare a somnului odată cu înaintarea în vârstă.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Mulţi oameni au auzit că 8 ore de somn sunt normale. Aceasta este perioada medie, însă există mari variaţii. Într-un studiu, 400 de boboci de la Universitatea din Florida au completat chestionare în care erau întrebaţi despre obiceiurile lor de dormit.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Într-un caz celebru din laboratorul de cercetare a somnului al lui Dement, cercetătorii au observat o serie de mişcări oculare de sus în jos la o persoană aflată în stadiul somnului REM. Au trezit imediat persoana, care a relatat că visa cum urca nişte scări.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cercetările au demonstrat că toată lumea visează, de obicei de patru sau cinci ori pe noapte. Cei care afirmă că „nu visează niciodată” au, în realitate, la fel de multe vise ca ceilalţi. Ei pur şi simplu se trezesc mai lent şi pierd legătura cu activitatea mentală din timpul somnului.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Visele apar atât în somnul REM, cât şi în cel non-REM, pentru că visul se referă la procesele mentale pe care o persoană le poate relata la trezire. Aparent, perioadele REM stimulează visele, căci somnul REM este o stare foarte activă însoţită de schimbări biologice.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cercetătorii somnului diferenţiază multiple faze ale somnului care se succed într-un ciclu ce se repetă de trei, patru ori pe noapte. Fiecare ciclu ţine aproximativ o oră şi jumătate. Un grup de cercetători a propus în 1937 divizarea ciclului în 5 stadii identificate de EEG.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Deşi descoperirea somnului REM a avut în cele din urmă un impact puternic asupra cercetării somnului, relatarea iniţială referitoare la legătura dintre somnul REM şi vise a fost întâmpinată cu „o explozie de apatie” în comunitatea ştiinţifică. (Lubin, 1974).
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Somnul este numit câteodată treimea uitată a existenţei. El reprezintă o stare alterată de conştiinţă pe care o experimentăm, iar de cele mai multe ori o uităm, aproape în fiecare noapte. În prima jumătate a secolului XX se pare că somnul a fost uitat şi de psihologi.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Într-un articol puţin observat din 1963, Ulric Neisser a notat: „Mulţi scriitori au distins două tipuri de procese mentale”. Unul dintre ele este bine ordonat, uşor de descris şi controlat prin intermediul proceselor conştiente, precum planificarea.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cele două modalităţi de gândire au fost redescoperite în anii 90. Raichle (1994), scriitor la Annual Reviews of Psychology, a verificat dovezile de la experimentele cu scanări ale creierului şi a ajuns la concluzia că există în creier două traiectorii distincte de procesare.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
O descoperire bazată pe scanarea creierului este că o zonă din creier numită girusul cingular anterior, situat în lobii frontali, puţin mai sus de nivelul ochilor, se activează atunci când subiecţii realizează o procesare activă, intenţională a informaţiilor de orice tip.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Psihologii au descoperit dovezi conform cărora procesul învăţării începe ca activitate inconştientă. Acest lucru sună ca o contrazicere a ideii lui Mandler. Această idee a lui Mandler afirmă că pentru a învăţa ceva nou este necesar controlul conştient.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
