Ce importanţă are care parte a chipului o arăţi când te fotografiezi? O echipă de cercetători susţin că aceasta reflectă cât de mult te vezi pe tine însuţi afectiv şi înclinat spre discipline umaniste sau raţional şi realist.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
O chestiune dificilă în limba română, asimilată de puţini vorbitori este cea referitoare la punerea cratimei atunci când articulăm ori formăm pluralul pentru anumite cuvinte de împrumut. Cum se scrie corect: „penalty-ul" ori „penaltyul"? Şi cum există şi o formă adaptată a acestui neologism, corect e „penaltiul" ori „penalti-ul"?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Folosirea adjectivului „propriu" este adesea greşită în două situaţii: atunci când este articulat, la forma de plural şi atunci când este însoţit de termeni care dau naştere unui pleonasm.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Am o memorie foarte bună a celor citite în tren. M-am gândit mereu că trebuie să aibă legătură cu natura acestui tip de a călători: "muzica" specifică a roţilor de tren, ritmul staţiilor şi imaginile în continuă schimbare care se perindă pe geamul vagonului.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Spre surprinderea unora, probabil, sunt nenumărate exemple de cuvinte banale care nu se pronunţă aşa cum se scriu. Ştiaţi, de pildă, că termenul „exemplu" nu se pronunţă „ecsemplu", ci „egzemplu"?
Iată în continuare o serie de cuvinte care se citesc altfel decât cred mulţi dintre noi.
Cuvinte vechi ale limbii române, ca eu, el, ea, ei, ele, au pronunţii considerate, probabil, de unii uşor arhaice, în sensul că se pronunţă corect „ieu", „iel", „ia" şi „iele".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Din păcate de multă vreme presa scrisă ori audiovizualul nu mai prezintă un reper în ceea ce priveşte vorbirea şi scrierea limbii române. Jurnalişti de ocazie ori invitaţi agramaţi pot fi văzuţi zilnic masacrând limba română la posturile de televiziune.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Vorbeam cu ceva vreme în urmă de excesul de „absolut" din discursul românului modern. Între timp (poate o fi fost şi atunci, dar nu l-am observat) a mai apărut un cuvânt fără de care nu îndrăznim să ne angajăm în vreo discuţie serioasă: „extrem". Declar acest termen clişeul sezonului...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Potrivit unui studiu realizat de Michael Siegel în cadrul Universităţii Sheffield, Marea Britanie, vârsta la care conceptul număratului începe să se înfiripe în mintea celor mici este de 18 luni, vârsta la care vocabularul copiilor cuprinde doar câteva cuvinte.
- Detalii
- de: Alexandra Munteanu
- Psihologie
După o lungă zi de muncă este plăcut să te aşezi pe canapea şi să priveşti emisiunea favorită la TV. Dar e greşit să acţionăm astfel? Ar trebui să facem cumva altceva, mai provocator şi mai creativ? Poate să luăm lecţii de ciclism ori să cântăm la flaut?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Ce este modificarea genetică a plantelor şi de ce o folosesc savanţii? Subiectul a fost prezentat în presă in extenso, deci nu e deloc surprinzător că oamenii se întreabă ce înseamnă modificarea genetică şi, în ultimă instanţă, în ce mod este afectat omul.
- Detalii
- de: Sense About Science
- Scepticus: graniţele gândirii
Programarea neurolingvistică reprezintă un domeniu al pseudoștiinței, creat în anii '70, bazat pe presupuse conexiuni între procesele cognitive, neurologice, limbaj şi modele comportamentale dobândite de-a lungul vieţii.
- Detalii
- de: Alexandra Munteanu
- Psihologie
Editura Trei şi-a adus aminte de mine şi îmi trimite un mail în care anunţa iminenta apariţie a unei lucrări despre Jung: „Psihologia lui C.G.Jung”, scrisă de Jolande Jacobi, în germană, şi tradusă de Daniela Ştefănescu. Nici că se putea un andrisant mai nepotrivit.
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Unii dintre noi votăm. Şi credem că opţiunea noastră este cea corectă. Iar ceilalţi nu înţeleg de fapt situaţia aşa cum este, pe când noi da. Ce se întâmplă însă în mintea noastră? De ce nu vedem toţi la fel lucrurile? De ce nu votăm toţi la fel?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Scepticus: graniţele gândirii
"Tendinţa societăţii este să menţină starea de fapt. Rebeliunea este doar o reacţie ocazională la suferinţă în istoria omenirii: avem multiple exemple de acceptare a exploatării şi de supunere faţă de autoritate, dar puţine exemple de revoltă".
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Oamenii sunt slabi la a evalua probabilităţi. Dar Dylan Evans a reuşit să depisteze o mână de oameni care sunt consideraţi genii pe o scară pe care el o numeşte coeficient de risc. Oare ne putem îmbunătăţi rezultatele privind evaluarea riscului?
- Detalii
- de: Alison George
- Scepticus: graniţele gândirii
