Oamenii de ştiinţă din Israel au descoperit cea mai convingătoare dovadă de până acum, potrivit căreia oamenii sunt capabili şi de a învăţa lucruri noi în timpul somnului, nu doar de a consolida amintirile realizate pe parcursul zilei. Iată despre ce e vorba.
Informaţia receptată în timp ce dormim liniştiţi poate rămâne atunci când ne trezim, chiar dacă nu suntem conştienţi de acest lucru.
Anat Arzi de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Rehovot, Israel, le-a cântat voluntarilor adormiţi înainte de a le flutura pe sub nasuri mirosuri de şampon, deodorant, peşte stricat sau animale în putrefacţie. Mirosurile au declanşat un reflex de „adulmecare”, mult mai pregnant la aromele plăcute. Ulterior, când cercetătoarea doar le-a cântat, subiecţii încă adulmecau, din ce în ce mai puternic la auzul notelor muzicale ce fuseseră asociate cu mirosuri plăcute.
Acest răspuns condiţionat a continuat pe parcursul nopţii şi în dimineaţa următoare, când voluntarii s-au trezit. Deşi mai aveau reflexul de a mirosi atunci când ascultau notele, niciunul dintre ei nu era conştient de ceea ce tocmai învăţase.
„Acest experiment este revoluţionar fiindcă demonstrează că oamenii pot obţine informaţii nu doar fără cunoştinţă de cauză, ci şi în mod inconştient.”, spune Kimberly Fenn, psiholog la Universitatea de Stat Michigan, care nu a participat la studiu.
„Există un fel de dogmă care spune că atunci când este conştient, creierul nostru asimilează informaţii noi, iar în stare de veghe consolidează memoria”, a explicat Jan Born, cercetător al somnului la Universitatea din Lübeck.” „Studiul de faţă demonstrează că nu există totuşi o delimitare certă între aceste două tipuri de activităţi”.
Zeci de ani de cercetare au arătat deja că în timp ce dormim creierul nostru asimilează informaţii în mod activ şi că putem fixa mai bine informaţia existentă folosindu-ne de stimulii potriviţi, precum aromele simţite în momentul receptării lor. Abilitatea lui de a învăţa în timpul somnului nu era însă atât de clară.
Numeroase echipe au testat forme mai avansate ale învăţării în timpul somnului, cum ar fi găsirea unei legături între perechi de cuvinte. Toate aceste experimente au eşuat. Singurele rezultate pozitive în acest sens au provenit de la studiile ce demonstrează o formă foarte rudimentară de asimilare, cunoscută drept condiţionarea clasică, care are loc la şoarecii şi la nou-născuţii ce au asociat în timp ce dormeau doi stimuli- să zicem o notă muzicală şi un curent de aer- dacă au fost prezentaţi împreună.
În contrast, experimentele lui Arzi au folosit o tehnică diferită, numită „condiţionarea urmelor”, în care sunetul şi mirosul sunt separate de cel puţin o secundă. „Aceasta este considerată a fi o formă mai avansată de învăţare şi, spre deosebire de condiţionarea clasică, depinde de hipocampus.”, a mărturisit ea. „Este totodată mecanismul de a învăţa asociat cu sarcini cognitive mai complicate şi de aceea faptul că e prezent în somn reprezintă ceva nou şi potenţial important”.
Arzi s-a asigurat, de asemenea, că voluntarii ei nu s-au trezit. Pe parcursul studiului, un tehnician s-a ocupat de monitorizarea activităţii lor cerebrale şi de oprirea experimentului de fiecare dată când aceştia dădeau semne de trezire. Toate aceste experienţe au fost excluse din analiza finală.
Voluntarii au deprins doar o simplă reacţie şi nu putem fi încă cerţi că e posibil să adunăm mai multe informaţii în timp ce dormim. „Nu înseamnă că poţi să-ţi aşezi lecţia sub pernă şi o vei ştii dimineaţa”, a spus cercetătoarea. „Vor exista desigur limite ale cunoştinţelor pe care le-am putea dobândi în timpul somnului, dar speculez că vor fi mai multe decât ceea ce am demonstrat acum.”
Fenn a fost de acord. „E greu de imaginat că orice formă de informaţie enunţiativă, chiar şi cuvinte simple de vocabular, ar putea fi dobândită în stare de veghe”, a mărturisit ea. „Acestea fiind zise, studiul ar putea avea implicaţii profunde asupra condiţionării unor tipare comportamentale nedorite.”
Dependenţele, de exemplu, sunt uneori vindecate prin a învăţa oamenii să asocieze drogurile după care tânjesc cu ceva respingător. Deşi aceste abordări sunt controversate, orele noastre de somn ar putea servi drept o oportunitate fundamentală de a păstra aceste asocieri, iar lipsa conştientizării atunci când ne trezim ar reprezenta doar un bonus, a adăugat Anzi. „Dacă ai vreun obicei negativ de care vrei să scapi, starea de conştientizare îţi poate anula eforturile”, a spus ea. „Dacă ar fi posibil să scapi de acel obicei în timp ce dormi, n-ar mai trebui să îţi pui întrebări.”
Traducere după learning-during-sleep de către Livia Ştefan, cu acordul editorului.
