Cea mai mică distanță de la care a fost fotografiat Soarele este de doar 6,1 milioane de kilometri.
Instrumentul WISPR al Sondei spațiale solare Parker, în timpul survolului său din 25 decembrie 2024, surprinde vântul solar care se propagă din atmosfera externă a Soarelui, coroaa solară.
Credit: NASA/Johns Hopkins APL/Laboratorul de Cercetare Navală al SUA
Dintr-o anumită perspectivă, Soarele este un simplu glob de plasmă, a cărui căldură face Pământul locuibil și l-a menținut astfel miliarde de ani, permițând evoluția unor forme complexe de viață, precum ființele umane.
Din altă perspectivă, este un glob malefic, care trimite spre noi radiații ultra-violete mortale și uneori erupe, aruncând uriașe mase de plasmă în direcția Pământului.
- Detalii
- de: Evan Gough
- Ştiri Terra - astronomie
Primul val de căldură al verii a lovit devreme Spania, Portugalia, Franța, Italia și Germania, doborând recorduri de temperatură în luna iunie în multe regiuni. A fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și cea mai caldă pentru Spania de când aceasta a început să înregistreze anomaliile de temperatură în 1961.
Temperaturile au depășit 40 ºC în ultima săptămână a lunii iunie în mari părți din jumătatea sudică a Spaniei continentale, în special în Andaluzia și Extremadura, dar și în regiuni mai nordice precum Ourense (Galicia) și Girona (Catalonia). Cele mai mari valori înregistrate în Peninsula Iberică au fost de 46,6 ºC la Mora, la circa 100 km est de Lisabona, și 45,8 ºC la El Granado, în provincia andaluză Huelva.
- Detalii
- de: Javier Martín Vide
- Ştiri Terra - astronomie
Aurora australă. Credit: NASA/Nichole Ayers
În imagine - aurora australă se arcuiește deasupra unui Ocean Indian parțial acoperit de nori; imaginea a fost surprinsă de pe Stația Spațială Internațională (SSI), aflată pe 12 iunie 2025 la o altitudine de aproximativ 433 km, între Australia și Antarctica.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Fuziunea a două găuri negre masive identificată recent de LIGO este demnă de cartea recordurilor. Evenimentul cosmic a dus la formarea unei noi găuri negre cu o masă de 225 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Nebuloasa „Laba pisicii” (secvență). Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Pentru a sărbători al treilea an de știință cu telescopul spațial James Webb (NASA/ESA/CSA), astronomii au folosit telescopul pentru a pătrunde dincolo de suprafața Nebuloasei Laba Pisicii (NGC 6334).
Telescopul Webb dezvăluie o scenă haotică aflată încă în formare: stele masive și tinere sculptează gazul și praful din apropiere, în timp ce lumina lor intensă generează o strălucire nebuloasă albastră.
Iată ce se găsesește, în fapt, în imaginea de mai sus: o parte din Nebuloasa „Laba Pisicii” (Cat’s Paw), o regiune locală de formare a stelelor compusă din gaz, praf și stele tinere.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
În prezent, I3/ATLAS este clasificat oficial ca o cometă, dar ar putea fi un asteroid cu un diametru de circa 20 km.
I3/ATLAS. Imagine: K Ly / Deep Random Survey
Detectat pentru prima dată de Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System (ATLAS) pe 1 iulie, acest obiect cosmic a primit inițial numele provizoriu A11pl3Z. Experții de la Centrul NASA pentru Studiul Obiectelor Apropiate de Pământ și Uniunea Astronomică Internațională (IAU) au confirmat descoperirea, iar obiectul a primit acum o denumire oficială: I3/ATLAS.
- Detalii
- de: Kirsten Banks
- Ştiri Terra - astronomie
Pentru prima dată, astronomii au obținut dovezi vizuale că o stea și-a găsit sfârșitul printr-o dublă explozie. Studiind rămășițele vechi de secole ale supernovei SNR 0509-67.5 cu ajutorul Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European Austral (ESO), ei au descoperit tipare care confirmă că acea stea a suferit două explozii succesive.
Rămășițe supernova SNR 0509-67.5
În imagine vedeți rămășițele unei uriașe explozii stelare, declanșate de două explozii intense. Supernovele de tip 1a reprezintă „decesul” exploziv al unui tip de stele denumite „pitice albe” (nucleele mici și inactive rămase după ce stele precum Soarele își consumă combustibilul nuclear).
Toate modelele care încearcă să explice supernovele de tip Ia pornesc de la o pitică albă aflată într-un sistem binar. Dacă orbitează suficient de aproape de cealaltă stea din pereche, pitica albă poate lua materie de la partenera sa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Această diagramă arată traiectoria cometei interstelare 3I/ATLAS în timp ce traversează sistemul solar. Ea va atinge distanța minimă față de Soare în luna octombrie. Credit: NASA/JPL-Caltech
Pe 1 iulie, telescopul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), finanțat de NASA și situat în Rio Hurtado, Chile, a obținut pentru prima dată date privind o cometă provenită din spațiul interstelar.
Venind din direcția constelației Săgetătorul, cometa interstelară a primit denumirea oficială 3I/ATLAS. În prezent, ea se află la aproximativ 670 de milioane de kilometri distanță de Terra.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Pe 30 iunie 1908, o „minge de foc” care pătrunsese în atmosferă a explodat la câțiva kilometri deasupra suprafeței Pământului, doborând un număr mare de copaci.
Numeroasele cratere de impact răspândite pe suprafața Terrei ne amintesc constant de catastrofele din trecut. Cu toate acestea, unul dintre cele mai cunoscute episoade recente în care Pământul a fost lovit de un obiect din apropierea sa, cunoscut sub numele de „Evenimentul de la Tunguska”, nu a lăsat nicio urmă permanentă.
În dimineața zilei de 30 iunie 1908, un obiect cosmic cu un diametru estimat între 50 și 100 de metri a pătruns în atmosfera Pământului, creând o minge de foc strălucitoare care a explodat deasupra unei regiuni izolate din Siberia.
- Detalii
- de: NASA
- Ştiri Terra - astronomie
Vântul solar „curge” în jurul câmpului magnetic al Pământului. Un nou studiu NASA sugerează că nivelul de oxigen din atmosferă și intensitatea câmpului magnetic au fost corelate timp de peste o jumătate de miliard de ani.
În interiorul Pământului, materialul topit care formează nucleul exterior circulă în jurul nucleului interior în direcție opusă rotației Pământului. Acest „dinam” este considerat responsabil pentru generarea magnetosferei Pământului, câmpul magnetic care protejează viața de la suprafață împotriva radiațiilor nocive. Însă, deoarece mișcarea materialului topit din nucleul Pământului nu este perfect stabilă, magnetosfera variază în timp.
- Detalii
- de: Matthew Williams
- Ştiri Terra - astronomie
Odată cu Observatorul Vera C. Rubin, astronomia intră în era astro-cinematografiei.
Telescopul Vera C. Rubin. Imagine: science.com
Observatorul Vera C. Rubin a publicat primele sale imagini, marcând începutul misiunii sale de 10 ani, cunoscută sub numele de „Legacy Survey of Space and Time” (LSST).
LSST va revoluționa astronomia, având ca obiective principale investigarea energiei întunecate – forța misterioasă care determină expansiunea accelerată a universului – și a materiei întunecate, care constituie aproximativ 85% din „materia” cosmosului, dar care rămâne invizibilă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Galaxia-spirală UGC 11397, care se află în constelația Lira.
Credit: ESA/Hubble & NASA, M. J. Koss, A. J. Barth
Lumina captată de Telescopul Spațial Hubble al NASA/ ESA pentru a crea această imagine a ajuns la telescop după o călătorie de 250 de milioane de ani.
La prima vedere, UGC 11397 pare a fi o galaxie-spirală obișnuită: are două brațe spiralate, iluminate de stele și conturate de nori întunecați și fragmentați de praf cosmic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Observatorul Vera Rubin este pe punctul de a porni în misiunea sa de a surprinde secretele cosmosului, marcând încununarea a decenii de muncă a mii de oameni din întreaga lume.
Cunoscut anterior sub numele de Large Synoptic Survey Telescope (LSST), Observatorul Vera Rubin este conceput pentru a derula Legacy Survey of Space and Time (LSST) — un proiect ambițios de 10 ani care va cartografia cerul sudic la intervale de câteva nopți.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Datorită noii sale orbite, înclinate în jurul Soarelui, sonda spațială „Solar Orbiter”, operată de Agenția Spațială Europeană (ESA), este prima care fotografiază un pol al Soarelui din afara planului ecliptic. Unghiul unic de observație al sondei „Solar Orbiter” ne va schimba înțelegerea despre câmpul magnetic solar, ciclul solar și mecanismele vremii spațiale.
- Detalii
- de: ESA
- Ştiri Terra - astronomie
Arsia Mons, un vulcan străvechi de pe Marte, a fost surprins înainte de răsăritul soarelui pe 2 mai 2025 de sonda orbitală „2001 Mars Odyssey” a NASA, în timp ce studia atmosfera Planetei Roșii, care apare aici sub forma unei ceți verzui.
NASA/JPL-Caltech/ASU
O nouă imagine obținută de sonda spațială „2001 Mars Odyssey” a NASA arată unul dintre cei mai mari vulcani ai Planetei Roșii, Arsia Mons, ieșind printr-un plafon de nori chiar înainte de ivirea zorilor.
Arsia Mons și alți doi vulcani formează ceea ce este cunoscut sub numele de „Tharsis Montes” sau Munții Tharsis, care sunt adesea înconjurați de nori de apă înghețată (spre deosebire de nori de dioxid de carbon, la fel de frecvenți pe Marte), în special în primele ore ale dimineții marțiene.
- Detalii
- de: NASA
- Ştiri Terra - astronomie
