credit: J. Skowron / OGLE / Astronomical Observatory, University of Warsaw
O echipă de cercetători de la Universitatea din Varșovia a creat cel mai precis model 3-D al galaxiei Calea Lactee de până acum. În articolul publicat în revista Science, aceştia explică modul în care au folosit măsurători ale unui grup special de stele variabile (cefeide) pentru a crea harta galaxiei.
Majoritatea oamenilor își imaginează Calea Lactee ca o spirală plană - acest lucru este arătat în manualele şcolare de ani buni. Cu toate acestea, oamenii de știință au descoperit recent că galaxia noastră nu este deloc plană.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Zona Aurorae Chaos
Credit imagine: ESA/DLR/FU Berlin, CC BY-SA 3.0 IGO
Peisajul denivelat, crăpat și variat văzut în această imagine realizată de Mars Express (prima sondă spațială europeană trimisă spre planeta Marte) formează un tip de teren ce nu poate fi găsit pe Pământ: teren haotic. Zona din imagine, numită Aurorae Chaos, este localizată în vechea regiune ecuatorială a planetei Marte, Margaritifer Terra. Terenul are multiple cratere, având particularități deosebite - multe despre care se crede că ar avea legătură cu prezența în trecut a apei.
- Detalii
- Scris de: ESA (traducere: Andreea Angelescu)
NASA a anunţat că va trimite o sondă spaţială, Dragonfly, pe cea mai mare lună a lui Saturn, Titan, în 2026. În 2034 vehicul multirotor (cu opt elice) va ateriza pe suprafaţa îngheţată a lui Titan. Dragonfly este similară unei drone şi va examina timp de aproape trei ani suprafaţa lui Titan în căutarea unor procese chimice similare Terrei. Ca şi Terra, Titan are o atmosferă densă de nitrogen, dar spre deosebire de planeta noastră, satelitul lui Saturn este înconjurat de nori de metan.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sondele spaţiale vor aștepta cometa în punctul Lagrange L2 dintre Soare și Pământ, situat la 1,5 milioane kilometri în ,,spatele” Pământului văzut dinspre Soare.
Acestea se vor îndrepta spre cometa încă nedescoperită în momentul în care aceasta se va apropia de Pământ.
Imaginea nu este la scară. Credit: Agenția Spațială Europeană
Proiectul “Comet Interceptor” (Interceptorul de comete) a fost selectat ca o nouă misiune rapidă în cadrul programului “Cosmic Vision” al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA. Constând din trei sonde spaţiale, aceasta va fi prima misiune științifică ce va vizita o cometă neperiodică (care provine din norul lui Oort, trece pe lângă Soare şi nu se mai întoarce) sau un alt obiect din spațiul interstelar ce tocmai și-a început călătoria în sistemul solar interior.
- Detalii
- Scris de: ESA (traducere: Andreea Angelescu)
Sonda spaţială OSIRIS-REx, aparţinând NASA, a fotografiat un asteroid, numit Bennu, de la o distanţă de doar 690 de metri, urmarea fiind o imagine de o rezoluţie foarte bună a obiectului spaţial amintit.
După ce sonda spaţială a ajuns în apropierea Bennu, echipa de cercetători americană care răspunde de proiectul OSIRIS-REx a observat particule care sunt ejectate în spaţiu de pe suprafaţa asteroidului. Pentru a înţelege care este cauza acestui fenomen, două săptămâni vor fi dedicate observării şi fotografierii asteroidului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Imaginea ALMA captând discul de hidrogen ce înconjoară gaura neagră din centrul Căii Lactee. Culorile reprezintă mişcarea gazului în raport cu Pământul, porţiunea roşie indicând depărtarea, iar albastrul apropierea de Terra.
Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO), E.M. Murchikova; NRAO/AUI/NSF, S. Dagnello
O echipă de cercetători condusă de astrofizicianul Elena M. Murchikova a anunțat observarea discului de acreție din jurul găurii negre din centrul galaxiei Calea Lactee, utilizând telescopul ALMA (Atacama Large Millimeter Array (ALMA) din Chile. Centrul galactic este la 26 de mii de ani-lumină de Terra, iar Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei, are o masă de 4 milioane mai mare decât cea a Soarelui.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) are două mari proiecte în pregătire: LISA (Laser Interferometer Space Antenna) şi Athena (Advanced Telescope for High-ENergy Astrophysics). LISA va fi primul detector spaţial de unde gravitaționale, iar Athena va fi cel mai mare observator de raze X, care va avea capacitatea, odată devenit funcţional, să investigheze fenomene spaţiale caracterizate de energii foarte mari, cu o acurateţe fără precedent.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Prima lansare spaţială a Indiei în 2019 s-a produs pe 24 ianuarie. Într-un rar zbor de noapte de la baza spaţială Satish Dhawan Space Centre din Sriharikota, Agenţia Spaţială Indiană ISRO a adus pe rampă o versiune nouă a rachetei PSLV, denumită DL, cu doar 2 boostere, în loc de cele 6 cu care este echipată de obicei. A fost vorba despre zborul cu indicativul C44.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
Cu precizie asiatică, la un an de la precedentul zbor, o nouă rachetă Epsilon s-a ridicat de la baza spaţială Kagoshima, în sud vestul ţării. A fost a cincea lansare pentru mica racheta japoneză, de la intrarea sa în operare în septembrie 2013. Totodată prima pentru Japonia pe 2019 şi prima în care racheta a avut încărcătură multiplă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Lansarea satelitului Chinasat 2D | 10 ianuarie 2019
Prima lansare a anului 2019 a avut loc din China, mai precis de la baza spaţială Xichang din sud-vestul ţării. Joi, 10 ianuarie, o rachetă CZ 3B a plasat cu succes într-o traiectorie GTO (orbită de transfer geostaţionară), satelitul de comunicaţie Zhongxing 2D, ce va fi cunoscut în Occident sub denumirea Chinasat 2D. Construit de CAST (China Academy of Space Technology), el face parte din familia Zhongxing/Chinasat, sateliţi implementaţi pe platforma DFH-4 şi folosiţi în mare parte pentru comunicaţii militare în banda Ku. Alţi doi sateliţi din aceeaşi familie fuseseră lansaţi în 2012 (2A) şi respectiv 2015 (2C).
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
Publicam acest prim articol dedicat primei lansări a Falcon Heavy, la câteva zile de la acest eveniment (Falcon Heavy a fost lansată pe 6 februarie a.c.), încercând să depăşim euforia de moment ce a fost trăită la nivel planetar şi să vedem, la rece, ce înseamnă acest zbor pentru industria spaţială. Nu este un articol uşor, de genul celor cu care presa v-a obișnuit, dimpotrivă, însă credem că aduce o perspectivă ce merită luată în considerare.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
În imagine: nori groşi de praf ce blochează observarea Căii Lactee. Credit: NASA
Proiectul de cercetare "Dark Energy Survey" a descoperit recent 11 "curenţi stelari" în Calea Lactee. Curenţii stelari (eng. stellar streams) sunt grupări de stele aparţinând în trecut unor alte galaxii sau unor clustere de stele din apropierea galaxiei noastre. Găsirea și înțelegerea acestor curenţi stelari ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine originile Căii Lactee și distribuția materiei întunecate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pe 5 martie 2016 un alt asteroid va trece în apropierea Pământului. 2013 TX68 este estimat de biroul NEO (Near Earth Objects) al Jet Propulsion Laboratory (JPL) / NASA la 30 m în diametru. Deocamdată magnitudinea să vizuală este 25, ceea ce înseamnă că el este destul de departe, însă se apropie rapid. Pe moment, din cauza distanţei, măsurătorile optice lasă o plajă largă de posibilităţi, în sensul că asteroidul ar putea trece oriunde între 17.000 km altitudine (în stratosferă) şi respectiv 14 milioane de km (mult dincolo de orbita Lunii). El se va mai apropia de mai multe ori de Pământ secolul acesta.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
În mod natural, după ce un studiu recent a sugerat identificarea unei planete nevăzute deocamdată, intitulată "a noua planetă", s-a născut discuţii aprinse între cercetători, iar presa, în parte, a preluat informaţia şi a promovat-o, clasic, fără niciun filtru. Această a noua planetă ar avea o masă de 10 ori mai mare decât cea a Pământului şi s-ar situa în Centura Kuiper, o regiune a sistemului solar formată din obiecte îngheţate (dincolo de planeta Neptun).
- Detalii
- Scris de: Andrew Coates