Dacă locuiţi în emisfera sudică puteţi vedea urmările unei explozii nucleare din propria casă. Chiar săptămâna trecută o nouă „stea", Nova Centauri 2013, a fost descoperită de John Seach, un astronom amator australian. Nova Centauri 2013 este atât de luminoasă încât ea în prezent poate fi observată cu ochiul liber.
Poate că în această imagine nu arăta într-un mod deosebit, dar nova Centauri 2013, vizibilă timp de câteva zile, reprezintă explozia nucleară a unei stele aflate la sfârşitul vieţii.
Credit: NASA's Marshall Space Flight Centre
Când privim cerul nopţii cele mai multe dintre stelele pe care le vedem sunt sori. Aceste stele sunt sfere imense compuse din hidrogen şi heliu şi menţinute în echilibru de forţa de gravitaţie. În nucleul lor hidrogenul este transformat în heliu prin reacţia de fuziune nucleară şi energia eliberată în acest proces asigură existenţa stelei timp de miliarde de ani.
Cu toate acestea, Nova Centauri 2013 este foarte diferită de o stea obişnuită sau de Soarele nostru. şi ea nu va mai exista mult timp de aici înainte.
Big Bangul stelelor muribunde
Stelele pot exista timp de milioane sau miliarde de ani, dar ele nu trăiesc la nesfârşit. Când stelele rămân fără combustibilul necesar pentru fuziunea nucleară gravitaţia le face să colapseze.
În cazul stelelor foarte mari aceasta duce la apariţia unei supernove, o reacţie în lanţ de explozii nucleare atât de violente încât steaua în mare parte este distrusă.
Telescopul spaţial Hubble a descoperit un disc de resturi rămase în urma novei Cygni 1992.
Credit: F. Paresce, R. Jedrzejewski (STScI), NASA/ESA
Stelele precum Soarele nostru au parte de o moarte liniştită. Stelele muribunde rămân fără combustibil şi colapsează transformându-se în stele pitice albe. O pitică albă reprezintă rămăşiţa unei stele ce are o masă comparabilă cu cea a unei stele, dar cu o mărime comparabilă cu cea a Pământului.
Unele stele pitice albe, inclusiv cea produsă de Nova Centauri 2013, orbitează stele companioane. Datorită forţei de gravitaţie aceste stele pitice albe captează hidrogenul şi heliul din stelele lor companioane.
Gravitaţia pe o pitică albă este incredibilă. Dacă pe suprafaţa Pământului cântăriţi 70 kg atunci pe o pitică albă aţi cântări 7.000 de tone. Gazul compus din hidrogen şi heliu reprezintă combustibilul necesar fuziunii nucleare şi din cauza gravitaţiei imense acesta este supus unei presiuni enorme. Prin acumularea unei cantităţi suficiente de gaz temperaturile şi presiunile devin suficient de mari pentru ca, în mod spontan, să-şi facă apariţia o reacţie de fuziune nucleară explozivă.
Novele, inclusiv Nova Centauri 2013, apar în urma unor explozii nucleare spectaculoase de pe suprafeţele stelelor „moarte". Aceste explozii sunt mult mai puternice decât cele produse de bombele atomice. Într-adevăr, ele sunt atât de luminoase încât pot fi văzute de la ani-lumină depărtare.
Arată-mi nova
Nova Centauri 2013 nu este prea departe de Crucea Sudului. Dacă găsiţi Crucea Sudului pe cerul nopţii, există două stele strălucitoare aflate lângă ea cunoscute drept „The Pointers". Nova Centauri 2013 este lângă Beta Centauri, steaua „Pointer" care este cea mai apropiată de Crucea Sudului.
Imagini cu Nova Centauri 2013 sunt disponibile on-line şi ele vă pot ajuta să o găsiţi pe cer. Programul gratuit Stellarium vă poate ajuta, de asemenea, să găsiţi Beta Centauri, care este chiar lângă Nova Centauri 2013.
Chiar acum, Nova Centauri 2013 poate fi observată cu uşurinţă pe cer, înaintea zorilor, din Australia, spre sud-est şi sub Crucea Sudului. Eu am reuşit să o văd în această dimineaţă din Melbourne.
Dacă locuiţi în Melbourne sau mai la sud, puteţi vedea Nova Centauri 2013 în cursul serii. Cu toate acestea ea poate fi foarte aproape de orizontul din sud iar luminozitatea stelelor este estompată pe măsură ce acestea se apropie de orizont, deci este posibil să aveţi nevoie de un binoclu.
Probabil că veţi mai zări un timp Nova Centauri înainte ca ea să dispară din vedere în următoarele zile. Deşi s-ar putea să vă pară ca o stea obişnuită, amintiţi-vă că ea este urma unei explozii nucleare atât de violente încât noi putem să o vedem de la mai multe trilioane de kilometri depărtare în spaţiu.
Traducere de Cristian-George Podariu după sky-nuclear-explosion cu acordul editorului
