Primul val de căldură al verii a lovit devreme Spania, Portugalia, Franța, Italia și Germania, doborând recorduri de temperatură în luna iunie în multe regiuni. A fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și cea mai caldă pentru Spania de când aceasta a început să înregistreze anomaliile de temperatură în 1961.
Temperaturile au depășit 40 ºC în ultima săptămână a lunii iunie în mari părți din jumătatea sudică a Spaniei continentale, în special în Andaluzia și Extremadura, dar și în regiuni mai nordice precum Ourense (Galicia) și Girona (Catalonia). Cele mai mari valori înregistrate în Peninsula Iberică au fost de 46,6 ºC la Mora, la circa 100 km est de Lisabona, și 45,8 ºC la El Granado, în provincia andaluză Huelva.
Nopțile au fost insuportabile, făcând aproape imposibil un somn odihnitor în centrele orașelor mediteraneene și în jumătatea sudică a Spaniei și Portugaliei.
Situația a fost deosebit de gravă la Barcelona: în cartierul central Raval, fiecare noapte din ultimele zece zile ale lunii iunie a fost toridă, ceea ce înseamnă că temperaturile minime nu au scăzut sub 25 ºC. Acest fenomen a continuat și în primele zile ale lunii iulie.
Apele Mării Mediterane sunt și ele anormal de calde pentru această perioadă a anului, atingând valorile-record din august din ultimele două veri. Apa reține căldura, ceea ce înseamnă că acest val de căldură marină este aproape garantat să continue toată vara și chiar în toamnă. Cel puțin în apele mării și în zonele de coastă sau insulare, temperaturile peste medie sunt acum o realitate de durată.
Un continent care se încălzește
Dincolo de Peninsula Iberică, recorduri de temperatură în luna iunie au fost doborâte în nordul Germaniei, în diverse regiuni din Franța și în Arctica norvegiană. Un anticiclon puternic la altitudine mare, care a adus aer din Sahara, a cauzat acest val de căldură timpuriu.
Anticiclonul a format cupola unui vast dom de aer cald care a acoperit Peninsula Iberică și mare parte din Europa de Vest. Acest anticiclon persistent a coincis cu zilele cu cel mai mare potențial de însorire, inclusiv cu cea mai lungă zi a anului, când soarele atinge punctul cel mai înalt deasupra orizontului.
În acest moment, este dificil de știut dacă vor urma și alte valuri de căldură în această vară. Prognozele sezoniere pentru intervalul iulie-august-septembrie indică o probabilitate mare (peste 70%) de temperaturi medii peste normal în Spania și în mare parte din Europa. În verile recente, apariția mai multor valuri de căldură în sudul Europei a devenit norma.
Impactul asupra sănătății
Căldura excesivă, atât ziua cât și noaptea, are un impact negativ asupra sănătății umane. Corpul uman are o temperatură internă aproape constantă, între 36,5 și 37 ºC.
Când temperatura exterioară se apropie sau depășește aceste valori, vasodilatația cutanată – creșterea circulației sângelui în piele pentru a elimina căldura – nu mai este eficientă. Dacă mediul ambiant este mai fierbinte decât corpul, aerul începe să transmită căldură organismului. Ne rămâne atunci un singur mecanism pentru a ne controla temperatura internă: transpirația.
Niciun alt animal nu are un număr atât de mare de glande sudoripare și o rată de transpirație comparabilă cu a omului. Transpirația, formată din apă și săruri minerale, se evaporă de pe piele și, ca orice evaporare, provoacă răcirea corpului. Firește, trebuie să înlocuim lichidele pierdute printr-o hidratare abundentă, altfel apare deshidratarea.
Alimente precum gazpacho (o supă din legume proaspete) și salatele ne furnizează apă și săruri. Fructele bogate în apă, precum pepenele, sunt de asemenea recomandate – și de multe ori deosebit de apetisante – pe timp de căldură.
Dincolo de deshidratare, insolația este un efect foarte periculos al expunerii la căldură excesivă. Când temperatura corporală a unei persoane depășește 40ºC, aceasta poate leșina și are nevoie de asistență medicală urgentă. Dacă intră în comă, leziunile pot fi ireversibile.
În timpul acestui ultim val de căldură, se estimează că au fost aproximativ 2.300 de decese atribuite căldurii în Europa. Multe alte decese au fost indirect atribuite temperaturilor ridicate în mai multe țări, prin agravarea unor afecțiuni cronice.
Aceasta este o problemă de sănătate publică, în special pentru persoanele vârstnice și pentru cele cu boli cronice, care sunt foarte vulnerabile la căldură – mai ales dacă se află în condiții de sărăcie energetică. Fără măsuri precum utilizarea aerului condiționat, oamenii nu pot dormi bine noaptea, devin slăbiți, iar morbiditatea crește. Asta duce la creșterea numărului de internări și a mortalității generale.
Deși țările din sudul Europei sunt cele mai frecvent și intens expuse la temperaturi foarte ridicate, adaptarea la căldura extremă trebuie să devină o prioritate și pentru țările din centrul și nordul continentului, care sunt mai puțin obișnuite cu valurile de căldură. Majoritatea locuințelor și spațiilor publice din aceste regiuni nu dispun de aer condiționat, iar obiceiurile și stilurile de viață nu sunt, deocamdată, adaptate pentru a face față unor temperaturi anormal de ridicate.
> Citiți și: Care este temperatura maximă pe care o poate suporta corpul uman?
Traducere după 2025’s first summer heatwave was early, and deadly, for all of Western Europe de Javier Martín Vide, profesor de geografie la Universitatea din Barcelona.
