Sateliţii aflaţi pe orbita Pământului ar putea fi printre cele mai durabile lucruri pe care oamenii le-au creat. Cu acest lucru în minte, artistul Trevor Paglen lansează în spaţiu un set de 100 de fotografii, intitulat Ultimele imagini, ataşate unui satelit de comunicaţii.
Pozele sunt gravate pe un cip care ar trebui să reziste timp de miliarde de ani. Ultimele imagini pot supravieţui specie umane. În cazul în care acestea ar fi descoperite peste milioane de ani, ce se va întâmpla cu ele?
Cipul
Conceperea unei modalităţi de a face un disc cu imagini într-o arhivă de sunet pentru miliarde de ani a fost una dintre cele mai mari provocări ale proiectului. Paglen a solicitat ajutorul oamenilor de ştiinţă de la MIT, care au sărit în ajutor, deşi era vorba de o întreprindere deloc practică, spune curatorul Nato Thompson. "Uneori, artiştii pot oferi oamenilor de ştiinţă întrebări pe care altfel nu le-ar întâlni în viaţa cotidiană", spune el. Ironia trimiterii imaginilor în spaţiu gravate pe un satelit de telecomunicaţii, nu a fost irosită cu Paglen. Satelitul va transmite milioane de imagini pe oră înapoi pe Pământ, pe durata funcţionarii sale - în contrast puternic cu fotografiile selectate atent pe care le-ar putea transporta departe în viitor.
Taifun în Japonia
Cele 100 de imagini ale lui Paglen au fost alese pentru a reliefa contradicţiile din societatea umană. Unele imagini abordează relaţia noastră unul cu celălalt sau cu tehnologia, în timp ce altele evidenţiază relaţia noastră cu mediul înconjurător. Această fotografie ilustrează modul în care civilizaţia poate fi copleşită de natură.
Refugiaţi orfani greci şi armeni experimentează marea pentru prima dată în Grecia
Pentru a ajunge gradat la doar 100 de imagini dintr-o colecţie de câteva mii, Paglen a folosit iniţial anumite criterii - de exemplu, el nu a vrut să includă imagini cu oameni. "Nu am vrut să intru în discuţii despre cine va fi sau nu reprezentat", spune el. În cele din urmă, acest lucru a fost ca o fugă de responsabilitate şi Paglen a dat uitării această abordare. În schimb, el a organizat interviuri cu oameni de ştiinţă, filozofi şi alţi gânditori pentru a le cere părerea.
Răsăritul Pământului
Paglen spune că el priveşte Ultimele poze, ca pe un film mut pentru eternitate. Dar oare crede el cu adevărat că vor fi găsite vreodată după ce sunt lansate pe orbită? Şansele sunt minuscule, spune el, şi chiar dacă acestea ar fi găsite, imaginile s-ar putea să pară lipsite de sens. "În multe feluri acesta este un gest ridicol, să credem că vom putea să explicăm umanitatea ( pe noi ȋnşine) cuiva din viitorul îndepărtat cu o cultură diferită de a noastră". Cu toate acestea, Paglen admite că există şi o mică şansă ca el să greşească şi este important pentru el că gestul, deşi în mare măsură simbolic, este real.
Imagini ale expoziţiei naţionale a SUA, la Târgul Internaţional de la Moscova
Crearea unui set de imagini care ar putea rezista mai mult decât prezenţa oamenilor pe Pământ vorbeşte, de asemenea, despre relaţia noastră curentă cu imaginile şi cât de efemere au devenit ele în era digitală. Această idee reiese din această imagine realizată de Charles şi Ray Eames, expusă la Târgul Mondial de la Moscova din 1959. Mai mult de 2000 de imagini au rulat pe şapte ecrane. S-a dorit popularizarea conceptului de vizionare de scurtmetraje pe mai multe ecrane simultan.
Imigranţi văzuţi de o dronă Predator la frontiera SUA-Mexic
Tonul general al acestei colecţii este unul melancolic şi poate fi interpretat ca un avertisment. În imagini ca aceasta, Paglen surprinde ideea că progresele noastre tehnologice au, de asemenea, utilizări de rău augur. Fie că e vorba de drone care monitorizează frontierele naţionale, fie că ne referim la modul în care am folosit cunoştinţele despre fenomenele din interiorul stelelor pentru a face arme nucleare, lucrarea "ar trebui să spună o poveste despre acea contradicţie", spune Paglen.
Credit imagini: Trevor Paglen și Creative Time
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Photo time capsule aiming for orbit, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ana Spătaru
