Odată cu apariţia telescoapelor în infraroşu precum Spitzer şi Herschel (recent scos din uz), astronomii au putut să studieze proprietăţile prafului din galaxiile aflate la o distanţă ce a presupus o călătorie a luminii spre noi timp de mai mult de 90% din vârsta Universului.
Toate aceste obiecte îndepărtate sunt detectate deoarece ele sunt foarte luminoase în infraroşu şi sunt luminoase deoarece sunt formate dintr-un număr imens de stele a căror lumină încălzeşte praful care radiază la rândul său prin lungimi de undă în infraroşu.
Un cadru al galaxiilor îndepărtate observat timp îndelungat în lungimea de undă infraroşu de-a lungul unei regiuni reprezentând aproximativ o treime din mărimea Lunii. Rezoluţia spaţială slabă a telescoapelor în infraroşu combinată cu distantele mari la care se află galaxiile face imposibilă observarea structurile lor în formă de spirală (sau alte forme), dar culorile lor diferite sunt vizibile. Un nou studiu în infraroşu a 2.500 de galaxii îndepărtate concluzionează că acestea sunt mai variate decât galaxiile din Grupul Local, probabil din cauza tipurilor diferite de praf şi a condiţiilor existente în aceste obiecte timpurii.
Galaxiile locale, cele aflate la numai câteva sute de milioane de ani-lumină depărtare în vecinătatea noastră cosmică, oferă un şablon pentru a înţelege cum se comportă galaxiile şi ele reprezintă o bază de referinţă pentru galaxiile îndepărtate. Se cunoaşte de zeci de ani că Universul timpuriu a fost activ în ceea ce priveşte formarea stelelor din galaxii. O întrebare cheie pentru astronomi este dacă galaxiile îndepărtate sunt destul de diferite de cele locale, aceasta presupunând că diferitele procese fizice trebuie să fie incluse în modelele, sau dacă comparaţiile cu obiectele locale sunt valabile.
Astronomul Ho Seong Hwang şi o echipă mare de colaboratori ai săi au analizat un eşantion mare de galaxii îndepărtate pentru a aborda această întrebare. Telescopul spaţial Herschel, în timpul perioadei sale de utilizare, a observat numeroase galaxii îndepărtate în infraroşu. Astronomii au selectat 2.500 din ele dintr-un set de peste cincizeci de mii, utilizând observaţiile lor clare din mai multe lungimi de undă în infraroşu, dar şi date auxiliare de la alte misiuni. Eşantionul a fost selectat într-un mod care a fost independent de preferinţele observatorului, cum ar fi luminozitatea extremă, care ar putea compromite concluziile, acest lucru fiind realizat pentru prima dată cu un eşantion atât de mare.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Oamenii de ştiinţă au constatat că praful din galaxiile luminoase îndepărtate pare să fie mai cald decât cel din galaxiile locale de aceeaşi luminozitate. Împreună cu alţi indicatori, datele sugerează că tipul de praf şi mediul său au evoluat cu timpul în moduri care nu sunt încă bine cunoscute. Probabil ca urmare a diferenţelor de praf există aparent o mai mare diversitate de tipuri de galaxii în Universul timpuriu. În cele din urmă, noul studiu afirmă, în acord cu alte lucrări recente, că există dovezi că aceste galaxii au început să se formeze mai devreme după Big Bang decât a fost anticipat în unele modele mai vechi.
Traducere de George -Cristian Podariu după diversity-distant-galaxies.
