Steaua HOPS-315, așa cum a fost surprins de Atacama Large Millimeter-submillimeter Array, Atacama, Chile (portocaliu reprezintă monoxid de carbon ejectat departe de steaua centrală, albastru este monoxid de siliciu). Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO)/M. McClure et al.
Astronomii caută de multă vreme un astfel de sistem pentru a înțelege mai bine începuturile propriului nostru sistem solar. Folosind atât telescoape terestre, cât și spațiale, cercetătorii s-au concentrat asupra tinerei stele HOPS-315, aflată la 420 de parseci de Pământ (1 parsec = 3,26 ani-lumină ≈ 30.857 × 10¹² km - aproximativ 30,9 trilioane de kilometri), în debutul unei etape extrem de interesante: era formării planetelor.
Echipa și-a îndreptat inițial atenția spre HOPS-315 după ce a detectat în jurul acesteia minerale silicatice cristaline — un indiciu clar al formării timpurii a planetelor. Planetele se formează pe măsură ce granulele minerale se condensează și apoi se adună în discurile fierbinți de gaz și praf care se rotesc în jurul stelelor nou-născute.
Situată în constelația Orion, această stea tânără - sau protostea - a atras atenția și pentru că era orientată astfel încât astronomii puteau observa discul de gaz și praf care o înconjoară. Această perspectivă este rară deoarece jeturile de gaz emise de o stea abia „născută” blochează adesea discul — dar în cazul stelei HOPS-315, discul era complet vizibil.
Videoclipul de mai jos descrie cum au detectat astronomii și cum au interpretat datele venite de la sistemul HOPS-315.
Cercetătorii au folosit Telescopul Spațial James Webb pentru a analiza compoziția chimică a materialului din jurul stelei și au descoperit primele urme de monoxid de siliciu (SiO) cald într-un astfel de disc. De asemenea, au observat că mineralele silicatice detectate erau bogate în SiO și că regiunea mediană a discului stelei era extrem de fierbinte.
Împreună cu observațiile realizate cu ajutorul Atacama Large Millimeter-submillimeter Array din Atacama, aceste descoperiri sugerează că secțiunea fierbinte a discului stelei HOPS-315 a vaporizat roca din jurul stelei, iar gazul rezultat s-a răcit și s-a condensat în minerale din care se pot forma planete.
Deși astronomii reușiseră să reconstruiască povestea formării sistemului nostru solar studiind meteoriți antici — rămășițe din timpul formării acestuia — „instantanee” precum aceasta oferă perspective complet noi.
Sursa: Nature
