În prezent, I3/ATLAS este clasificat oficial ca o cometă, dar ar putea fi un asteroid cu un diametru de circa 20 km.
I3/ATLAS. Imagine: K Ly / Deep Random Survey
Detectat pentru prima dată de Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System (ATLAS) pe 1 iulie, acest obiect cosmic a primit inițial numele provizoriu A11pl3Z. Experții de la Centrul NASA pentru Studiul Obiectelor Apropiate de Pământ și Uniunea Astronomică Internațională (IAU) au confirmat descoperirea, iar obiectul a primit acum o denumire oficială: I3/ATLAS.
Traiectoria orbitală a lui I3/ATLAS prin sistemul solar – NASA/JPL-Caltech, CC BY-NC
Există câteva indicii puternice că I3/ATLAS provine din afara sistemului solar.
În primul rând, se deplasează extrem de rapid. Observațiile actuale arată că se deplasează prin spațiu cu aproximativ 245.000 km pe oră – mai mult decât suficient pentru a scăpa de gravitația Soarelui.
Un obiect aflat în apropierea orbitei Pământului ar avea nevoie de o viteză de doar puțin peste 150.000 km/h pentru a evada din sistemul solar.
În al doilea rând, 3I/ATLAS are o orbită extrem de excentrică în jurul Soarelui. Excentricitatea măsoară cât de „alungită” este o orbită: o excentricitate de 0 înseamnă un cerc perfect, iar orice valoare între 0 și 1 descrie o elipsă din ce în ce mai întinsă. O excentricitate mai mare de 1 înseamnă că obiectul nu este legat gravitațional de Soare.
I3/ATLAS are o excentricitate estimată de 6,3, de departe cea mai mare înregistrată vreodată pentru un obiect aflat în sistemul solar.
S-a mai întâmplat așa ceva?
Impresie artistică a primului obiect interstelar confirmat, I1/‘Oumuamua – ESO/M. Kornmesser, CC BY
Primul obiect interstelar observat în sistemul nostru solar a fost ‘Oumuamua, de formă alungită, descoperit în 2017 de telescopul Pan-STARRS1 din Hawaii. Oamenii de știință l-au urmărit timp de 80 de zile înainte să confirme că provenea din spațiul interstelar.
Cometa interstelară I2/Borisov – NASA, ESA, și D. Jewitt (UCLA), CC BY-NC
Al doilea obiect interstelar, cometa I2/Borisov, a fost descoperită doi ani mai târziu de astronomul amator ucrainean Gennadiy Borisov. De această dată, astronomilor le-au trebuit doar câteva săptămâni pentru a-i confirma originea interstelară.
Acum, în cazul lui I3/ATLAS, originea interstelară a fost confirmată în doar câteva zile.
Cum a ajuns aici?
Am observat doar trei obiecte interstelare până acum (inclusiv I3/ATLAS), așa că este dificil să știm exact cum ajung aceștia în apropierea noastră.
Totuși, cercetări recente publicate în The Planetary Science Journal sugerează că aceste obiecte ar putea fi mai frecvente decât se credea anterior. În special, ele ar putea proveni din sisteme stelare relativ apropiate, cum ar fi Alfa Centauri – cel mai apropiat vecin interstelar al nostru, aflat la doar 4,4 ani-lumină.
Alfa Centauri A și B – ESA/Hubble & NASA, CC BY
Alfa Centauri se apropie lent de noi, iar cel mai apropiat punct va fi atins peste aproximativ 28.000 de ani. Dacă acest sistem aruncă materie în spațiu la fel cu sistemul nostru solar, oamenii de știință estimează că aproximativ un milion de obiecte mai mari de 100 de metri ar putea deja să se afle în regiunile exterioare ale sistemului nostru solar. Pe măsură ce Alfa Centauri se apropie, acest număr ar putea crește de zece ori.
Majoritatea acestor obiecte ar fi fost ejectate cu viteze relativ mici (sub 2 km/s), ceea ce le face mai susceptibile să pătrundă lent în vecinătatea noastră cosmică și să nu „plonjeze” spectaculos prin sistemul solar, cum face I3/ATLAS. Deși probabilitatea ca unul dintre aceste obiecte să ajungă aproape de Soare este extrem de mică, studiul sugerează că meteori minusculi din Alfa Centauri, probabil nu mai mari decât niște fire de nisip, lovesc deja atmosfera Pământului în fiecare an.
De ce e interesant?
Descoperirea unor noi obiecte interstelare precum I3/ATLAS este fascinantă, nu doar pentru că sunt rari, ci și pentru că fiecare oferă o privire unică asupra galaxiei. Fiecare obiect interstelar confirmat extinde catalogul nostru și îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine natura acestor călători, modul în care se deplasează prin spațiu și posibilele lor locuri de origine.
Roi de noi asteroizi, detectați de Observatorul Vera C. Rubin
Datorită unor observatoare noi și puternice precum Observatorul Vera C. Rubin, capacitatea noastră de a detecta aceste obiecte se îmbunătățește rapid. De fapt, în primele 10 ore de imagini de test Rubin a identificat 2.104 asteroizi necunoscuți.
Aceasta este o previzualizare spectaculoasă a ceea ce urmează. Cu câmpul său vizual larg și monitorizarea constantă a cerului, Rubin este așteptat să revoluționeze căutarea obiectelor interstelare, transformând descoperirile rare în ceva aproape obișnuit.
Ce urmează?
Mai sunt încă multe de aflat despre I3/ATLAS. În prezent, este clasificat oficial ca o cometă de către Centrul Minor Planet al IAU.
Totuși, unii oameni de știință sugerează că ar putea fi de fapt un asteroid cu un diametru de aproximativ 20 km, având în vedere lipsa trăsăturilor tipice ale cometelor, cum ar fi coma strălucitoare sau coada. Sunt necesare mai multe observații pentru a-i confirma natura.
În acest moment, I3/ATLAS se află în drum spre interiorul sistemului solar, puțin înăuntrul orbitei lui Jupiter. Se preconizează că va atinge punctul cel mai apropiat de Soare – puțin mai aproape decât planeta Marte – pe 29 octombrie. După aceea, va porni din nou spre spațiul profund, ajungând cel mai aproape de Pământ în decembrie (nu prezintă niciun pericol pentru planeta noastră).
Fie că este cometă sau asteroid, 3I/ATLAS este un mesager dintr-un alt sistem stelar. Deocamdată, astfel de apariții sunt rare – dar, pe măsură ce observatoare de nouă generație precum Rubin intră în funcțiune, am putea descoperi companioni interstelari peste tot în jurul nostru.
Traducere după Astronomers have spied an interstellar object zooming through the Solar System de Kirsten Banks, lector la School of Science, Computing and Engineering Technologies, Swinburne University of Technology.
