Una dintre cele mai puternice influențe asupra schimbărilor de atitudine o are motivația oamenilor de a-și menține coerența între atitudinile și comportamentele proprii. Inițiatorul teoriei disonanței cognitive este Leon Festinger.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
În unele cazuri, autoritățile doresc să prevină persuadarea. După războiul din Coreea, de care sunt legate relatările referitoare la spălarea creierului, psihologii au încercat să descopere metode de dezvoltare a rezistenței la persuadarea nedorită.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Poate că cea mai cunoscută tehnică de persuadare este spălarea creierului. Termenul a fost propus de jurnalistul Edward Hunter, în cartea sa “Spălarea creierului în China Roșie” (1951). "Spălarea creierului" este o traducere a caracterelor chinezești hsi și nao.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Un alt grup de variabile folosite de Hovland l-au constituit caracteristicile mesajului. Una dintre cele mai studiate variabile este gradul de frică indusă de un mesaj. Iată rezultatele unui studiu efectuat la mijlocul secolului trecut de către Janis şi Feshbach.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Începând cu porumbeii care pot recunoaşte feţe umane şi ajungând până la cimpanzeii care depozitează pietre pentru a le arunca spre vizitatori, toate animalele sunt dotate cu memorie. Întrebarea care se pune este cât de mult se aseamănă memoria animală cu a noastră.
- Detalii
- de: Emma Young
- Psihologie
Descoperirea faptului că abilitatea de a memora a evoluat pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul, mai degrabă decât pentru a ne permite să ne amintim trecutul are câteva implicaţii foarte stranii. Prima parte a unei serii de articole despre memorie.
- Detalii
- de: David Robson
- Psihologie
Aşa cum ochiul dispune de un sistem de întârziere pentru a se conecta la informaţiile senzoriale, urechea realizează acelaşi lucru. Depozitarea de informaţii auditive, denumită memorie ecoică de Neisser (1967), durează una sau două secunde.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
În modelul clasic Atkinson & Shiffrin, primul compartiment este denumit registru senzorial. Registrele senzoriale sunt numite astăzi mai degrabă depozite senzoriale. Ele sunt mici sisteme de întârziere asociate fiecărui simţ.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
În articolul anterior am vorbit despre modelul celor trei cutii al memoriei. Dar la fel ca toate modelele şi teoriile cu influenţă, modelul Atkinson-Shiffrin a atras numeroase critici. În continuarea articolului vă invităm să citiţi pe scurt care sunt acestea.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Memoria nu este un lucru. Ea este reprezentată de orice proces care ne permite să utilizăm informaţia stocată anterior în cadrul construcţiilor cognitive din prezent. Procesele pot fi răspândite în creier, iar fiecare sistem de bază are propria formă de memorie.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Astăzi ne vom întoarce în timp până la momentul în care... păi... nu suntem prea siguri până când, asta pentru că, potrivit unora, mari fragmente din ceea ce noi credem că reprezintă istoria noastră consemnată de fapt nu au avut loc.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Descartes probabil se gândise la ceva atunci când a zis “Gândesc, deci exist”, dar oare “Gândesc, deci tu exişti” nu ar fi un pic prea mult? Nu şi pentru unele dintre cele mai luminate minţi ale fizicii secolului XX în timpul luptei cu implicaţiile stranii ale lumii cuantice.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Scepticus: graniţele gândirii
Înainte de a incrimina indolenţa tinerilor din ziua de azi, absorbiţi de realităţile virtuale ale jocurilor video şi nu de fructele realităţii aşa-zis adevărate din exterior, să luăm în considerare următoarele. Poate că în fapt ei se autointroduc în viitorul nostru sau poate chiar în prezent.
- Detalii
- de: Richard Webb
- Scepticus: graniţele gândirii
Oricare ar fi tipul de realitate în care crezi că te afli, probabil că greşeşti. Universul este un computer şi orice are loc în el poate fi explicat în termenii procesării informaţiilor. Conexiunea dintre realitate şi computere s-ar putea să nu fie însă evidentă imediat.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Scepticus: graniţele gândirii
Atunci când Albert Einstein şi-a terminat într-un final teoria generală a relativităţii în 1916, el şi-a cercetat ecuaţiile şi a descoperit un mesaj neaşteptat: Universul este în expansiune. Această informaţie a ecuaţiilor a fost prea mult chiar şi pentru el.
- Detalii
- de: Amanda Gefter
- Scepticus: graniţele gândirii
