De ce facem lucruri prosteşti sau iraţionale? Vă prezentăm în cadrul a două articole rezultatele a 10 studii dintre cele mai influente din psihologia socială, care vă vor schimba definitiv concepţia despre natura umană.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Întâlnim adesea, mai ales în vorbire, formula de adresare: „Drage colege” ori „Dragele mele colege” ori „Dragelor, vă rog să mă ascultaţi”. Numai că forma corectă de feminin plural pentru „drag” este „dragi”, nu „drage”.
Deci corect este să spunem: „Dragi colege”, „Dragile mele colege” şamd.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Conştiinţa reprezintă fără îndoială una dintre cele mai bune părţi în a fi om. Nu existăm doar ca organisme vii: ci ştim că existăm, ne gândim la asta şi ne bucurăm de viaţă. Dar care este scopul sau funcţia conştiinţei şi a proceselor fizice corelate cu ea?
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Una dintre greşelile întâlnite în presa românească ori pe site-urile / blogurile personale este folosirea neadecvată a formulei „etc." ori „et caetera".
Iată câteva exemple:
„El a susţinut că BRD are o ofertă complexă acoperind atât necesarul de lichidităţi pentru desfăşurarea activităţii curente a agricultorilor (combustibil, salarii, seminţe, îngrăşăminte, etc)...". Sursa: Mediafax
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Acest al treilea capitol al lucrării "Introducere în psihologie" se potriveşte în multe aspecte temei noastre de bază: creierul creativ. Vom examina câteva lucruri importante. Ce este conştiinţa? Ce rol are? Au psihologii în sfârşit resursele necesare pentru a o studia?
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Folosirea ghilimelelor, deşi poate părea o chestiune minoră, reprezintă o problemă serioasă - observăm noi, în urma primirii a sute de articole de la colaboratorii Scientia - pentru mulţi dintre noi. Şi nu e vorba despre persoane lipsite de o educație formală adecvată, ci, am spune, dimpotrivă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cercetarea lui Milgram a fost controversată, în parte din cauza stresului la care i-a supus pe subiecţii săi. Multi psihologi au ridicat problema eticii cercetării lui Milgram, susţinând că nu era acceptabil să supui subiecţii la acest tip de experienţă.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Ca student, Stanley Milgram a aflat despre experimentele lui Asch asupra conformităţii şi s-a întrebat dacă ar exista vreo modalitate de a le folosi pentru a studia supunerea faţă de autoritate. Iată în continuare ce experiment a efectuat.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Poate că cel mai influent studiu asupra conformismului este cel întreprins de Solomon Asch E. (1951). Asch a dat unor grupuri formate din şapte sau nouă studenţi ceea ce părea a fi un test perceptiv: compararea lungimii unui segment cu alte segmente.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
În articolul de astăzi ne vom înălţa deasupra deşertului Nevada la viteze mari de 3 Mach, zburând printre piscuri, şi vom ateriza pe pista 32R de la aeroportul KXTA. Ne aflăm în zona de zbor restricţionată a Poligonului de Testare şi Antrenament Nevada.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning
În 500 de milioane ani, Soarele se va fi umflat atât de mult încât Pământul a devenit o planetă ostilă, lipsită de orice formă de viaţă şi având o suprafaţă asemănătoare Lunii. Astfel arăta viitorul planetei până acum ceva timp. Dar, nu vă îngrijoraţi!
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Probabil aţi auzit că de mii de ani omenirea a fost fascinată de aşa-numita secţiune de aur, care reprezintă valoarea raportului 1/φ (pronunţat “fi” în greceşte şi în SUA sau “fai” în multe alte ţări). φ are valoarea aproximativă de 1,618.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning
Oamenii de ştiinţă din Israel au descoperit cea mai convingătoare dovadă de până acum, potrivit căreia oamenii sunt capabili şi de a învăţa lucruri noi în timpul somnului, nu doar de a consolida amintirile realizate pe parcursul zilei. Iată despre ce e vorba.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
În 2001, într-un experiment devenit clasic, Brian Knutson, cercetător la Stanford, a dovedit separarea sistemului recompensei („vreau”) de sistemul plăcerii („îmi place”). A demonstrat, deci, că dopamina are de-a face cu acţiunea, nu cu fericirea.
- Detalii
- Scris de: Adrian Nuţă
Pedeapsa insuficientă este o aplicaţie a teoriei auto-justificării (contribuţia originală a lui Aronson la teoria disonanţei cognitive) şi reprezintă un instrument pe care părinţii îl pot folosi în lupta nedreptă cu iubitele lor progenituri (manipulative).
- Detalii
- Scris de: Adrian Nuţă