Pedeapsa insuficientă este o aplicaţie a teoriei auto-justificării (contribuţia originală a lui Aronson la teoria disonanţei cognitive) şi reprezintă un instrument pe care părinţii îl pot folosi în lupta nedreptă cu iubitele lor progenituri (manipulative).
- Detalii
- Scris de: Adrian Nuţă
Muzafer Sherif a efectuat un studiu clasic privind conformismul în anul 1936. Sherif a pus un număr de subiecţi într-o cameră întunecată, cerându-le acestora să se uite la un punct luminos şi să spună cât de departe s-a mişcat mişcat punctul respectiv.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Psihologia socială se referă la modul în care interacţionează oamenii. Fiind o parte a psihologiei, ea se concentrează asupra proceselor psihologice care însoţesc aceste interacţiuni. În primul articol din capitolul 15 vorbim despre conformism.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
În timp ce investigările anterioare s-au concentrat pe modalităţile de a face lecţiile despre ştiinţă mult mai antrenante şi atotcuprinzătoare, Judith Marackiewicz şi colegii săi au avut o abordare diferită. Ce au făcut aceştia?
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Ce importanţă are care parte a chipului o arăţi când te fotografiezi? O echipă de cercetători susţin că aceasta reflectă cât de mult te vezi pe tine însuţi afectiv şi înclinat spre discipline umaniste sau raţional şi realist.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
O chestiune dificilă în limba română, asimilată de puţini vorbitori este cea referitoare la punerea cratimei atunci când articulăm ori formăm pluralul pentru anumite cuvinte de împrumut. Cum se scrie corect: „penalty-ul" ori „penaltyul"? Şi cum există şi o formă adaptată a acestui neologism, corect e „penaltiul" ori „penalti-ul"?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Folosirea adjectivului „propriu" este adesea greşită în două situaţii: atunci când este articulat, la forma de plural şi atunci când este însoţit de termeni care dau naştere unui pleonasm.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am o memorie foarte bună a celor citite în tren. M-am gândit mereu că trebuie să aibă legătură cu natura acestui tip de a călători: "muzica" specifică a roţilor de tren, ritmul staţiilor şi imaginile în continuă schimbare care se perindă pe geamul vagonului.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Spre surprinderea unora, probabil, sunt nenumărate exemple de cuvinte banale care nu se pronunţă aşa cum se scriu. Ştiaţi, de pildă, că termenul „exemplu" nu se pronunţă „ecsemplu", ci „egzemplu"?
Iată în continuare o serie de cuvinte care se citesc altfel decât cred mulţi dintre noi.
Cuvinte vechi ale limbii române, ca eu, el, ea, ei, ele, au pronunţii considerate, probabil, de unii uşor arhaice, în sensul că se pronunţă corect „ieu", „iel", „ia" şi „iele".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Din păcate de multă vreme presa scrisă ori audiovizualul nu mai prezintă un reper în ceea ce priveşte vorbirea şi scrierea limbii române. Jurnalişti de ocazie ori invitaţi agramaţi pot fi văzuţi zilnic masacrând limba română la posturile de televiziune.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Vorbeam cu ceva vreme în urmă de excesul de „absolut" din discursul românului modern. Între timp (poate o fi fost şi atunci, dar nu l-am observat) a mai apărut un cuvânt fără de care nu îndrăznim să ne angajăm în vreo discuţie serioasă: „extrem". Declar acest termen clişeul sezonului...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Potrivit unui studiu realizat de Michael Siegel în cadrul Universităţii Sheffield, Marea Britanie, vârsta la care conceptul număratului începe să se înfiripe în mintea celor mici este de 18 luni, vârsta la care vocabularul copiilor cuprinde doar câteva cuvinte.
- Detalii
- Scris de: Alexandra Munteanu
După o lungă zi de muncă este plăcut să te aşezi pe canapea şi să priveşti emisiunea favorită la TV. Dar e greşit să acţionăm astfel? Ar trebui să facem cumva altceva, mai provocator şi mai creativ? Poate să luăm lecţii de ciclism ori să cântăm la flaut?
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Ce este modificarea genetică a plantelor şi de ce o folosesc savanţii? Subiectul a fost prezentat în presă in extenso, deci nu e deloc surprinzător că oamenii se întreabă ce înseamnă modificarea genetică şi, în ultimă instanţă, în ce mod este afectat omul.
- Detalii
- Scris de: Sense About Science
Programarea neurolingvistică reprezintă un domeniu al pseudoștiinței, creat în anii '70, bazat pe presupuse conexiuni între procesele cognitive, neurologice, limbaj şi modele comportamentale dobândite de-a lungul vieţii.
- Detalii
- Scris de: Alexandra Munteanu