De ce facem lucruri prosteşti sau iraţionale? Vă prezentăm în cadrul a două articole rezultatele a 10 studii dintre cele mai influente din psihologia socială, care vă vor schimba definitiv concepţia despre natura umană.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Oamenii de ştiinţă din Israel au descoperit cea mai convingătoare dovadă de până acum, potrivit căreia oamenii sunt capabili şi de a învăţa lucruri noi în timpul somnului, nu doar de a consolida amintirile realizate pe parcursul zilei. Iată despre ce e vorba.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Psihologie
În 2001, într-un experiment devenit clasic, Brian Knutson, cercetător la Stanford, a dovedit separarea sistemului recompensei („vreau”) de sistemul plăcerii („îmi place”). A demonstrat, deci, că dopamina are de-a face cu acţiunea, nu cu fericirea.
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Psihologie
Pedeapsa insuficientă este o aplicaţie a teoriei auto-justificării (contribuţia originală a lui Aronson la teoria disonanţei cognitive) şi reprezintă un instrument pe care părinţii îl pot folosi în lupta nedreptă cu iubitele lor progenituri (manipulative).
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Psihologie
În timp ce investigările anterioare s-au concentrat pe modalităţile de a face lecţiile despre ştiinţă mult mai antrenante şi atotcuprinzătoare, Judith Marackiewicz şi colegii săi au avut o abordare diferită. Ce au făcut aceştia?
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Ce importanţă are care parte a chipului o arăţi când te fotografiezi? O echipă de cercetători susţin că aceasta reflectă cât de mult te vezi pe tine însuţi afectiv şi înclinat spre discipline umaniste sau raţional şi realist.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Am o memorie foarte bună a celor citite în tren. M-am gândit mereu că trebuie să aibă legătură cu natura acestui tip de a călători: "muzica" specifică a roţilor de tren, ritmul staţiilor şi imaginile în continuă schimbare care se perindă pe geamul vagonului.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Potrivit unui studiu realizat de Michael Siegel în cadrul Universităţii Sheffield, Marea Britanie, vârsta la care conceptul număratului începe să se înfiripe în mintea celor mici este de 18 luni, vârsta la care vocabularul copiilor cuprinde doar câteva cuvinte.
- Detalii
- de: Alexandra Munteanu
- Psihologie
După o lungă zi de muncă este plăcut să te aşezi pe canapea şi să priveşti emisiunea favorită la TV. Dar e greşit să acţionăm astfel? Ar trebui să facem cumva altceva, mai provocator şi mai creativ? Poate să luăm lecţii de ciclism ori să cântăm la flaut?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Programarea neurolingvistică reprezintă un domeniu al pseudoștiinței, creat în anii '70, bazat pe presupuse conexiuni între procesele cognitive, neurologice, limbaj şi modele comportamentale dobândite de-a lungul vieţii.
- Detalii
- de: Alexandra Munteanu
- Psihologie
"Tendinţa societăţii este să menţină starea de fapt. Rebeliunea este doar o reacţie ocazională la suferinţă în istoria omenirii: avem multiple exemple de acceptare a exploatării şi de supunere faţă de autoritate, dar puţine exemple de revoltă".
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Timp de mai multe decenii impulsionarea stimei de sine la copiii noştri a fost la modă. Este însă posibil să îi conducem prin această abordare spre o decădere? "Tinerii sunt răsfăţaţi mult timp după ce ar fi trebuit să înceapă să înveţe că nu sunt perfecţi".
- Detalii
- de: Laura Spinney
- Psihologie
Plantele moarte ne fac să credem în încălzirea globală. În 2006, Partidul Conservator din Marea Britanie şi-a dezvăluit noua emblemă: un crochiu al unui stejar cu aspect sănătos. S-a dorit, în parte, să se exprime devotamentul partidului faţă de problemele de mediu.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
De ce te crispezi atunci când auzi sunetul unei unghii care zgârie o tablă? Numai gândul la nişte unghii care zgârie o tablă este suficient pentru a provoca fiori pe şira spinării multor oameni – dar motivul din spatele acestei reacţii a rămas un mister timp de decenii întregi.
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Psihologie
Dacă vrei să-ți intensifici percepția asupra artei abstracte, ar trebui să te uiţi la un film de groază înainte de a merge la galeria de artă. Descoperirea unor cercetători este aceea că frica, nu fericirea sau starea de exaltare fac arta să pară ”mai” sublimă.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
