Poate munca în echipă întotdeauna îmbunătăţi performanţa organizaţiilor? Ar putea părea o întrebare care e mult prea evidentă pentru a mai fi pusă. Practic fiecare descriere a unui loc de muncă, indiferent de angajator, solicită "un bun spirit de echipă".
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Oamenii incapabili să-şi reamintească trecutul scot la iveală o interacţiune ciudată între memorie şi corp. Citiţi în articolul următor despre două persoane cu probleme de memorie apărute ca rezultat al unor operaţii pe creier pentru tratarea epilepsiei.
- Detalii
- de: Catherine de Lange
- Psihologie
Accesarea episoadelor din trecut poate ajuta oamenii să îşi întărească mecanismele de apărare împotriva unor probleme precum depresiile şi stresul posttraumatic, sugerând, de asemenea şi tratamente noi pentru aceste tulburări de natură psihică.
- Detalii
- de: David Robson
- Psihologie
Autobiografiile noastre se nasc din punerea laolaltă a multora dintre evenimentele pe care le-am trăit, dar noi suntem cei care alegem ce anume să includem în ele. Care sunt mecanismele care ne fac să ne amintim îndeosebi anumite momente ale vieţii?
- Detalii
- de: Kirsten Weir
- Psihologie
Începând cu porumbeii care pot recunoaşte feţe umane şi ajungând până la cimpanzeii care depozitează pietre pentru a le arunca spre vizitatori, toate animalele sunt dotate cu memorie. Întrebarea care se pune este cât de mult se aseamănă memoria animală cu a noastră.
- Detalii
- de: Emma Young
- Psihologie
Descoperirea faptului că abilitatea de a memora a evoluat pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul, mai degrabă decât pentru a ne permite să ne amintim trecutul are câteva implicaţii foarte stranii. Prima parte a unei serii de articole despre memorie.
- Detalii
- de: David Robson
- Psihologie
De ce nu vă puteţi abţine să credeţi tot ce citiţi? De ce grupurile nu fac schimb de informaţii în mod eficient? De ce recompensa reduce motivaţia? De ce reprimarea gândurilor este periculoasă? O nouă incursiune în psihologia socială.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Astăzi vom arunca o privire sceptică asupra unui subiect ce a intrigat pe toată lumea care s-a gândit la el: hipnoza. Hipnotizorul pare a avea cea mai grozavă superputere, abilitatea de a convinge pe oricine să facă sau să simtă ceea ce vrea el.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Psihologie
Ni se întâmplă să uităm numele cunoscuţilor chiar şi atunci când ne aflăm în preajma lor, să uităm cuvinte pe care le folosim în mod uzual sau să gândim ceva şi să spunem altceva. Încercăm să remediem situaţia şi nu acordăm prea multă importanţă acestor “ratări”.
- Detalii
- de: Tasica Lefter
- Psihologie
Majoritatea dintre noi putem stoca doar de la patru la şapte lucruri diferite în memoria de scurtă durată. O metodă prin care putem să depășim această limită este tehnica grupării (chunking method), care constă în gruparea mai multor elemente într-un întreg.
- Detalii
- de: Melanie Pinola
- Psihologie
Este o întrebare veche cât lumea: de ce facem lucruri bune? Ce îi determină pe oameni uneori să pună „noi” înaintea lui „eu”? Poate că primul nostru impuls este acela de a fi egoişti, iar cooperarea reprezintă doar controlul asupra lăcomiei.
- Detalii
- de: Phys.org
- Psihologie
În a doua parte a seriei intitulate "De ce ne comportăm iraţional", vorbim despre alte trei studii impresionate din zona psihologiei sociale. Vom vorbi, deci, despre grupuri şi prejudecăţi, despre negociere şi ameninţare, despre pasivitate şi conformism.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
De ce facem lucruri prosteşti sau iraţionale? Vă prezentăm în cadrul a două articole rezultatele a 10 studii dintre cele mai influente din psihologia socială, care vă vor schimba definitiv concepţia despre natura umană.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Oamenii de ştiinţă din Israel au descoperit cea mai convingătoare dovadă de până acum, potrivit căreia oamenii sunt capabili şi de a învăţa lucruri noi în timpul somnului, nu doar de a consolida amintirile realizate pe parcursul zilei. Iată despre ce e vorba.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Psihologie
În 2001, într-un experiment devenit clasic, Brian Knutson, cercetător la Stanford, a dovedit separarea sistemului recompensei („vreau”) de sistemul plăcerii („îmi place”). A demonstrat, deci, că dopamina are de-a face cu acţiunea, nu cu fericirea.
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Psihologie
