Descoperirea faptului că abilitatea de a memora a evoluat pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul, mai degrabă decât pentru a ne permite să ne amintim trecutul are câteva implicaţii foarte stranii. Prima parte a unei serii de articole despre memorie.
- Detalii
- de: David Robson
- Psihologie
De ce nu vă puteţi abţine să credeţi tot ce citiţi? De ce grupurile nu fac schimb de informaţii în mod eficient? De ce recompensa reduce motivaţia? De ce reprimarea gândurilor este periculoasă? O nouă incursiune în psihologia socială.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Astăzi vom arunca o privire sceptică asupra unui subiect ce a intrigat pe toată lumea care s-a gândit la el: hipnoza. Hipnotizorul pare a avea cea mai grozavă superputere, abilitatea de a convinge pe oricine să facă sau să simtă ceea ce vrea el.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Psihologie
Ni se întâmplă să uităm numele cunoscuţilor chiar şi atunci când ne aflăm în preajma lor, să uităm cuvinte pe care le folosim în mod uzual sau să gândim ceva şi să spunem altceva. Încercăm să remediem situaţia şi nu acordăm prea multă importanţă acestor “ratări”.
- Detalii
- de: Tasica Lefter
- Psihologie
Majoritatea dintre noi putem stoca doar de la patru la şapte lucruri diferite în memoria de scurtă durată. O metodă prin care putem să depășim această limită este tehnica grupării (chunking method), care constă în gruparea mai multor elemente într-un întreg.
- Detalii
- de: Melanie Pinola
- Psihologie
Este o întrebare veche cât lumea: de ce facem lucruri bune? Ce îi determină pe oameni uneori să pună „noi” înaintea lui „eu”? Poate că primul nostru impuls este acela de a fi egoişti, iar cooperarea reprezintă doar controlul asupra lăcomiei.
- Detalii
- de: Phys.org
- Psihologie
În a doua parte a seriei intitulate "De ce ne comportăm iraţional", vorbim despre alte trei studii impresionate din zona psihologiei sociale. Vom vorbi, deci, despre grupuri şi prejudecăţi, despre negociere şi ameninţare, despre pasivitate şi conformism.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
De ce facem lucruri prosteşti sau iraţionale? Vă prezentăm în cadrul a două articole rezultatele a 10 studii dintre cele mai influente din psihologia socială, care vă vor schimba definitiv concepţia despre natura umană.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Oamenii de ştiinţă din Israel au descoperit cea mai convingătoare dovadă de până acum, potrivit căreia oamenii sunt capabili şi de a învăţa lucruri noi în timpul somnului, nu doar de a consolida amintirile realizate pe parcursul zilei. Iată despre ce e vorba.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Psihologie
În 2001, într-un experiment devenit clasic, Brian Knutson, cercetător la Stanford, a dovedit separarea sistemului recompensei („vreau”) de sistemul plăcerii („îmi place”). A demonstrat, deci, că dopamina are de-a face cu acţiunea, nu cu fericirea.
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Psihologie
Pedeapsa insuficientă este o aplicaţie a teoriei auto-justificării (contribuţia originală a lui Aronson la teoria disonanţei cognitive) şi reprezintă un instrument pe care părinţii îl pot folosi în lupta nedreptă cu iubitele lor progenituri (manipulative).
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Psihologie
În timp ce investigările anterioare s-au concentrat pe modalităţile de a face lecţiile despre ştiinţă mult mai antrenante şi atotcuprinzătoare, Judith Marackiewicz şi colegii săi au avut o abordare diferită. Ce au făcut aceştia?
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Ce importanţă are care parte a chipului o arăţi când te fotografiezi? O echipă de cercetători susţin că aceasta reflectă cât de mult te vezi pe tine însuţi afectiv şi înclinat spre discipline umaniste sau raţional şi realist.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Am o memorie foarte bună a celor citite în tren. M-am gândit mereu că trebuie să aibă legătură cu natura acestui tip de a călători: "muzica" specifică a roţilor de tren, ritmul staţiilor şi imaginile în continuă schimbare care se perindă pe geamul vagonului.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Potrivit unui studiu realizat de Michael Siegel în cadrul Universităţii Sheffield, Marea Britanie, vârsta la care conceptul număratului începe să se înfiripe în mintea celor mici este de 18 luni, vârsta la care vocabularul copiilor cuprinde doar câteva cuvinte.
- Detalii
- de: Alexandra Munteanu
- Psihologie
