Kevin era decis să nu lase nimic la voia întâmplării în timp ce se pregătea pentru întâlnirea sa cu o necunoscută. Pentru început, fata cu care urma să se întâlnească de Ziua Îndrăgostiţilor credea că numele său este Jake. Era un truc din psihologie la mijloc.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Bârfa reprezintă vorba neîntemeiată sau răspândirea fondată sau nu de zvonuri la adresa unei persoane. Este unul dintre cele mai vechi şi la îndemână moduri de a răspândi informaţia, dar, în acelaşi timp, are reputaţia de a introduce erori şi variante în informaţia transmisă.
- Detalii
- de: Sergiu Vijiala
- Psihologie
Viktor Frankl
Viktor Frankl (1905-1997) este “părintele” logoterapiei. Frankl a fost un psihiatru vienez, doctor în neurologie şi filosofie, fondatorul celei de a treia şcoli vieneze de psihoterapie. Logoterapia se concentrează pe sensul existenţei umane şi căutarea acestuia.
- Detalii
- de: Fătu Iulia
- Psihologie
Dacă dobândeşti o reputaţie proastă, o să fii observat. Această afirmaţie aparţinând înţelepciunii populare ar putea deveni un fapt ştiinţific verificabil, întrucât o nouă cercetare indică faptul că oamenii chiar preferă să-i privească pe cei cu o reputaţie proastă.
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Psihologie
Ce gust are forma din imagine? N-ai nici cea mai vagă idee? Atunci ce spui de un tren care trece pe lângă tine – faptul de a auzi unul ţi-a sugerat vreodată vreo culoare? Întrebările pe care vi le pun au legătură cu ceva care este numit sinestezie.
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Psihologie
Aşa cum orice călător ştie, drumul de întoarcere către casă pare mereu mai scurt decât cel pe care îl parcurgi atunci când mergi undeva. Acest fenomen psihologic este de fapt unul îndelung studiat. Deci, în ce constă acest efect misterios al drumului de întoarcere?
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Psihologie
Deşi nimic nu se compară cu pronunţarea unui şir de cuvinte murdare pentru a te descărca, creierele noastre s-ar putea să nu fie de acord cu această senzaţie. Înjuratul cu voce tare declanşează anumite reacţii la nivelul centrilor emoţionali profunzi ai creierului.
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Psihologie
Exerciţiile de gândire pozitivă au scopul de a dezvolta calităţile şi resursele emoţionale ale oamenilor, întărindu-le astfel rezistenţa la depresie. Un nou studiu a evidenţiat faptul că anumite exerciţii de gândire pozitivă pot fi dăunătoare anumitor tipuri de oameni.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Este uimitor cât de confuzi suntem în legătura cu oglinzile având în vedere omniprezenţa acestora în viaţa de zi cu zi. Mulţi dintre noi nu realizăm cât de mică este imaginea din oglindă a capetelor noastre, spre exemplu. Citiţi detalii în continuare...
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Când memoria autobiografică ne părăsește, cum reconstruim capitolele pierdute? Doi psihologi, R. Nash și M. Takarangi au identificat oamenii perfecți pentru a răspunde la această întrebare: "amnezicii" care uită diverse episoade pe fondul consumului de alcool.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Este foarte important pentru starea noastră de bine, atât psihică cât şi fizică, să simţim că aparţinem cuiva, de ceva. Excluderea socială doare şi ne afectează starea de spirit. Un studiu recent înfăţişează o metodă eficace de a evita acest lucru.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Modul în care luăm deciziile a fost, chipurile, elucidat de știință de multă vreme. Înțelegerea acestuia a început în 1654 printr-un schimb de scrisori între doi eminenți matematicieni, Blaise Pascal și Pierre Fermat, pe ale căror idei pe tema jocurilor de noroc se bazează teoria probabilităţilor.
- Detalii
- de: Kate Douglas
- Psihologie
Nu-i de mirare că părinţii se implică aşa de mult în întrecerile organizate pentru ei la competițiile școlare ale copiilor. Un studiu indică faptul că, departe de a se diminua, spiritul de competiție al oamenilor crește de-a lungul vieții, ajungând la apogeu în jurul vârstei de 50 de ani.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Pun sub semnul întrebării credinţa cvasi-generală că orice proces de învăţare ar da rezultatele cele mai bune atunci când se bazează pe plăcere / recompensă şi exclude orice stres. E un semn de întrebare specific pentru ce numim gândire critică.
- Detalii
- de: Elisabeta Stănciulescu
- Psihologie
Unii sunt tentaţi să creadă că alergia la reguli a majorităţii românilor, chiar şi a celor cu studii şi situaţi sus în ierarhii, ar fi un reflex postcomunist: după ani de dictatură (echivalată cu dominaţia regulilor), ne-am câştigat libertatea, nu e normal să facem ce ne place?
- Detalii
- de: Elisabeta Stănciulescu
- Psihologie
