Ce este sensibilizarea, ca terapie opusă desensibilizării? Opusul desensibilizării este sensibilizarea, aceasta vizând antrenarea individului să reacţioneze mai intens la un stimul. Dacă desensibilizarea este folosită pentru a elimina temerile şi neliniştile, sensibilizarea este utilizată pentru a stabili un comportament normal sau de dorit, prin condiţionare clasică.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Desensibilizarea a avut atât de mult succes încât a devenit foarte importantă pentru terapeuţii comportamentalişti. Ea întemeia credibilitatea abordării lor pe rezultate şi pe promisiunea de a face saltul de la studiul condiţionării din laborator la psihologia clinică, fundamentând astfel tratamentul pe proceduri derivate din probe experimentale.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
"Eşti destul de bun!" Auto-acceptarea este un obicei cheie pentru fericire, dar este unul pe care oamenii îl practică cel mai puţin. Un nou sondaj pe 5.000 de oameni a găsit o legătură puternică intre auto-acceptare şi fericire, în ciuda faptului că este un obicei care nu este foarte des practicat. Constatarea vine de la un studiu realizat de către organizaţia umanitară Acţiunea pentru fericire (Action for Happiness), în colaborare cu programul Fă ceva diferit (Do Something Different).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
De-a lungul istoriei s-a crezut de mai multe ori că Pământul ar putea fi gol. Astăzi vom privi din nou cu un ochi sceptic asupra unei alte teorii ce face parte din ştiinţa alternativă şi care a reuşit să reziste în timp de-a lungul secolelor în ciuda faptului că ea este evident greşită: teoria Pământului gol.
Există mai multe modele diferite ale teoriei Pământului gol şi care au fost promovate de diverse grupuri de susţinători. Acesta este un exemplu prin care oamenii îşi schimbă felul de a vedea lumea pentru a se potrivi cu convingerile lor şi apoi doresc să-şi modifice chiar ştiinţa pentru a se potrivi cu imaginea lor asupra lumii.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
„Dragostea şi compasiunea sunt o necesitate, nu un lux. Fără ele, omenirea nu poate supravieţui“, Dalai Lama. Ce minunată ar fi lumea dacă oamenii ar putea să manifeste puţin mai multă compasiune unii faţă de alţii. Puterea compasiunii este mai pronunţată decât empatia, deoarece consistă în a-ţi imagina suferinţa celorlalţi la un nivel mai profund; prin urmare este mult mai probabil ca compasiunea să stimuleze acţiune.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Desensibilizarea a fost prima terapie care a primit denumirea de terapie comportamentală. Cercetătorii au folosit conştient intuiţiile din timpul experimentelor asupra reflexelor condiţionate pentru rezolvarea problemelor de comportament, fără a mai încerca să trateze tulburările mintale subsecvente. Deoarece desensibilizarea, propusă de Joseph Wolpe, a fost prima terapie larg adoptată pe baza unor principii behavoriste, Wolpe este adesea numit tatăl terapiei comportamentale.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
„Ştiam eu că aşa va fi!” Vă sună cunoscută această replică? La prima vedere pare a fi o abilitate specială de a prevedea lucruri, dar în realitate este vorba de o deformare cognitivă cunoscută sub numele de predispoziție (bias) retrospectivă. Acesta apare atunci când oamenii au impresia că un eveniment este mai previzibil după ce a devenit cunoscut decât era înainte.
- Detalii
- de: Ruxandra Besciu
- Psihologie
"Noi suntem suma tuturor momentelor vieţii, tot ce este al nostru se află în ele", Thomas Wolfe. Odată cu înaintarea în vârstă, constată un nou studiu, oamenii obţin mai multă plăcere din experienţele de zi cu zi, în timp ce persoanele mai tinere se autodefinesc mai mult prin experienţele extraordinare.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Materialismul este un cuvânt urât. El are, de asemenea, conotaţii negative în psihologie. Studiile arată în mod constant că persoanele care sunt de acord cu afirmaţii precum "îmi voi cumpăra lucruri doar pentru că mi le doresc", tind să fie: mai puţin mulţumite de viaţă, mai puţin fericite, mai vulnerabile la depresie, mai susceptibile de a fi paranoice şi mai susceptibile de a fi narcisiste.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Fericirea, după părerea psihologilor, este legată de activităţile normale de zi cu zi, dar intuim noi ce strategii anume ne sporesc fericirea? Pentru a afla dacă studenţii au o reprezentare adecvată asupra acestui lucru, Tkaci şi Lyubomirsky (2006) au chestionat un număr de 500 de studenţi cu privire la strategiile folosite de ei pentru a-şi spori fericirea.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Nietzsche este renumit pentru faptul că a afirmat că Dumnezeu a murit, dar afirmaţiile privind dispariţia celui atotputernic poate au fost mult exagerate. În continuare puteţi descoperi unele dintre cele mai fascinante şi mai provocatoare argumente filozofice cu privire la existenţa lui Dumnezeu.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Scepticus: graniţele gândirii
"Dragostea nu înseamnă a privi unul spre celălalt, ci a privi amândoi în aceeaşi direcţie" - Antoine de Saint - Exupéry. Din momentul atracţiei iniţiale până la anii bătrâneţii împărtăşite, toţi partenerii care se iubesc ar trebui să aibă cunoştinţă de 10 studii psihologice care au analizat soliditatea relaţiilor.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Faptul că toţi vrem să fim fericiţi, dar atât de puţini dintre noi par să ştie exact de unde vine fericirea, este unul din marile paradoxuri ale vieţii. Despre fericire se spun multe lucruri diferite, ea poate conţine tot felul de componente, poate să fie rezultatul strădaniilor de lungă durată pe parcursul vieţii sau chiar să apară fără niciun efort, dar cei mai mulţi dintre noi sunt în căutarea realizării acestui obiectiv evaziv.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Începutul psihologiei comparative. Psihologia comparativă şi-a luat numele de la obiectivul comparării comportamentului diferitelor specii de animale. Această ramură şi-a început activitatea la scurt timp după publicarea cărţilor lui Charles Darwin „The Origin of Species” (1859) (tr. „Originea speciilor”) şi „The Descent of Man” (1874) (tr. „Originea omului”).
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Oare prezenţa unor potenţiali beneficiari ai acţiunilor noastre ne-ar putea determina să reducem standardele etice? Cercetătorii Francesca Gino, Shahar Ayal şi Dan Ariely şi-au pus această întrebare şi au arătat că oamenii folosesc flexibilitatea morală pentru a-şi justifica acţiunile realizate în propriul beneficiu atunci când de pe urma acestora pot beneficia şi ceilalţi.
- Detalii
- de: Ruxandra Besciu
- Psihologie
