Natura vieţii umane presupune nenumărate momente în care facem predicţii despre cum ne vom simţi în anumite circumstanţe. Cât de fericiţi vom fi dacă vom lua bacalaureatul, dacă intrăm la facultatea dorită, dacă vom obţine slujba dorită ori dacă vom câştiga la loto? Cât de nefericiţi vom fi dacă vom divorţa ori dacă vacanţa planificată cu grijă vreme de mai multe luni se va dovedi un eşec?
Oamenii, în genere, au mari dificultăţi în a prezice intensitatea şi durata emoţiilor lor viitoare. Iar uneori chiar şi natura emoţiilor. De exemplu, întrebate cum ar reacţiona dacă pe timpul unui interviu de angajare ar primi întrebări ce ar reprezenta hărţuire sexuală, majoritatea femeilor din studiu au spus că vor simţi mânie. Când au fost puse în această situaţie, în fapt au realizat că au simţit frică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Descoperirea „centrilor plăcerii” reprezintă una dintre cele mai faimoase descoperiri corelate cu cercetarea efectelor stimulării cerebrale. Descoperirea a fost întâmplătoare. James Olds, care lucra cu Peter Milner, a introdus un electrod în creierul unui șobolan, țintind sistemul reticular. Electrodul s-a îndoit, ajungând într-o zonă diferită, probabil lângă hipotalamus.
Un șobolan cu un electron în „centrul plăcerii” acționează o bară pentru a primi stimulare cerebrală
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Așa cum psihologii pot învăța despre relația dintre creier și comportament observând consecințele leziunilor cerebrale, aceștia pot învăța și din studierea stimulării cerebrale. Cel mai comun efect, dacă e vreun efect, constă într-o afectarea locală a activității creierului. În unele cazuri însă, aplicarea unui curent electric slab va genera o construcție mentală.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
O echipă de cercetători americani şi elvețieni au efectuat o evaluare a onestităţii civice la scară largă, incluzând 355 de oraşe din 40 de ţări. Aceştia au ''pierdut'' 17.303 portofele, cu sau fără bani în ele, în diverse spaţii publice, urmărind să observe ce vor face angajaţi ai unor instituţii publice care au fost informaţi de găsirea lor şi au fost rugaţi să le returneze.
Tendinţa constatată de cercetători a fost ca portofelele cu bani să fie returnate "posesorilor" într-un procent mai mare decât cele fără bani. Această constatare ar putea fi justificată printr-o combinaţie de altruism şi aversiune de a fi văzut drept hoţ.
Economişti şi simpli cetăţeni din SUA au fost întrebaţi, înainte de experiment, să estimeze rata de returnare a portofelelor. Rezultatele comparative (predicţii, rezultate reale) le puteţi vedea în ultima parte a articolului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
În contextul tensiunilor dintre SUA şi Iran, preşedintele Donald Trump a luat în calcul atacarea de către Forţele Armate ale SUA a unor ţinte din Iran, dar a renunţat la atac cu puţin timp înainte de lansarea acestuia. Titlul de pe site-ul G4Media.ro, pe care-l vedeţi mai sus, conţine următoarea sintagmă, pe care vrem s-o analizăm azi: „atacuri punctuale”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Corpus callosum este mănunchi de fibre nervoase care conectează cele două emisfere ale creierului, permițându-le să comunice. În imaginea de mai sus puteți vedea o secțiune a creierului arătând jumătate de creier, după separare.
Observați că circumvoluțiunile se întind din partea de sus a creierului până ajung la zona albă din mijloc, corpus callosum. Acesta este singurul loc unde cele două emisfere cerebrale sunt conectate.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Leziuni ale lobului parietal al creierului, în special în emisfera dreaptă, pot duce la probleme cu orientarea spaţială. Inteligenţa (abilitatea) spaţială este folosită atunci ne formăm harta mentală a unei zone sau atunci când ne imaginăm cum anumite forme se potrivesc împreună.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Dacă diverse părți ale creierului execută funcții diferite, ne putem aștepta ca oamenii să difere în ce privește talentul pe care-l au, excelând în zone diferite. Nimeni nu este bun la toate, iar cei mai mulți dintre noi manifestă slăbiciuni care corespund anumitor arii cerebrale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Prosopagnosia este o tulburare neurologică determinată de leziuni ale creierului, mai exact ale unei regiuni denumite "girusul fusiform", care se manifestă prin inabilitatea de a recunoaște fețele. Cei cu această afecțiune pot vedea diferitele părți ale feței umane, dar nu pot folosi informația de care dispun pentru a distinge o persoană de alta.
Oliver Sacks, un autor foarte cunoscut specializat în neuropsihologie, a făcut cunoscut chiar înainte să moară, în 2015, că a suferit de această afecțiune. Unul dintre cazurile din cărțile sale se referea la propria sa persoană, deși din lectura cărții nu rezultă acest lucru.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Medicina a produs una dintre cele mai cunoscute forme de vătămare a creierului: lobotomia frontală. Această intervenție presupune tăierea comunicării dintre lobii frontali și restul creierului. Lobul frontal nu este, în fapt, eliminat în cadrul lobotomiei; asta s-ar numi lobectomie. În cazul lobotomiei fibrele nervoase de sub cortexul frontal sunt tăiate, izolând celulele nervoase din lobul frontal de restul creierului. Comunicarea dintre lobul frontal și restul creierului este întreruptă, dar alimentarea cu sânge a lobului frontal se păstrează, deci țesutul nu moare.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Phineas Gage, fotografiat cu bara de fier ce i-a perforat craniul
Probabil cel mai faimos caz de leziune cerebrală din istoria medicinii este cel al lui Phineas Gage, muncitor la căile ferate din SUA, care a suferit un accident teribil: o explozie prematură pe timpul pregătirii unei încărcături explozive a dus la proiectarea unei bare de fier prin capul acestuia. Bara a aterizat la câțiva metri.
Uimitor, deși inițial paralizat, Gage și-a recăpătat rapid conștiința și a fost capabil să vorbească și să meargă. Gage a supraviețuit accidentului, dar personalitatea sa s-a schimbat dramatic.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Leziunile anumitor zone ale creierului produc sindroame care pot identificate de specialiști. Termenul "sindrom" se referă la totalitatea semnelor și a simptomelor care apar împreună în cursul unei boli, dându-i nota caracteristică. Nu toate simptomele sunt prezente în toate cazurile,dar simptomele formează un model identificabil.
Primele sindroame studiate de cercetători care au la bază leziuni ale creierului au fost afaziile. Afaziile sunt tulburări ale vorbitului din cauza unor leziuni cerebrale. Cele mai cunoscute tipuri sunt: Afazia Broca și afazia Wernicke. Majoritatea oamenilor procesează limbajul în emisfera stângă, așadar afaziile apar de regulă atunci când vătămarea creierului are loc în această emisferă.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Încă de pe vremea vechilor egipteni leziunile cerebrale au asigurat cea mai bogată sursă de date despre relația dintre creier și comportament. Neuropsihologia se ocupă cu studiul acestei relații. Vă invităm să citiți în continuare o introducere în acest subiect.
Creierul poate fi vătămat prin accidente, tumori ori atacuri cerebrale. Poate fi grav afectat prin înec aproape fatal, infarct miocardic, blocare a căilor respiratorii (înecare cu mâncare, de exemplu) și orice altă acțiune care blochează furnizarea de oxigen creierului.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Sunt posibile două abordări ale problemei: vă pot cere să citiţi acest articol pur şi simplu ori, dacă nu vreţi, vă pot cere acest lucru în alt mod. Cum? Prin intermediul mesajelor subliminale! Nu credeţi că funcţionează? Citiţi acest articol şi vă veţi convinge! Îl veţi citi? Oare cum v-am convins să-l citiţi?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Scepticus: graniţele gândirii
