De regulă articolele / cărțile despre limbajul uman sunt aride, iar rezultatul lecturii lor rareori produce revelații. Adevărul este că știm puține despre cum funcționează limbajul uman. Iată câteva gânduri despre ce știm și despre complexitatea acestui subiect.
Ce înseamnă a vorbi?
Gândiți-vă la următoarea situație, pe care o întâlnim în fiecare zi. Suntem parte într-o discuție pe un subiect care nu ne este foarte familiar, de exemplu: de ce nu am fost vizitați de extratereștri până acum.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Universul, în natura sa ultimă, este imposibil de cunoscut pentru om. Știința reprezintă efortul nostru de a surprinde realitatea. Dar oricât de precise ar fi teoriile științifice, ele nu ne vor spune niciodată cum este natura-în-sine; nu au cum. Capacitatea noastră de a capta lumea înconjurătoare este modelată de comandamentul supraviețuirii, nu de cel al surprinderii realității.
Teoriile fizicii sunt doar aproximări ale lumii-ca-reprezentare, ale universului așa cum ni-l reprezentăm noi. Dar cum vedem noi lumea nu este cum chiar este lumea. Cum vedem noi lumea este doar o construcție a unui creier a cărui sarcină principală este, cum spuneam, să asigure supraviețuirea deținătorului. Despre cum este lumea în realitate, despre cum este realitatea, nu putem vorbi, nu avem nicio posibilitate să știm. Niciunul dintre simțurile noastre nu ne vorbește despre realitate, în fapt. Iată de ce...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Vorbeam recent despre ciudata evoluție a unui cuvânt din vocabularul științific, „etnobotanică”. Un nou termen, existent deja în limba română, „șef”, mai intră o dată în limba română, dar ignorând prima intrare și păstrând scrierea din limba franceză și engleză (în care a fost importat din franceză), „chef”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Critica e unul dintre cei patru călăreți ai apocalipsei, după cum numește John Gottman tiparele ce prevestesc divorțul într-un cuplu cu o acuratețe de 90%. Primul e critica revărsată metodic precum picătura chinezească. De aici, relația tinde să alunece pe un tobogan marcat de alte trei tipare negative: defensiva (se apără), zidirea (refuză comunicarea) și disprețul.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Suntem într-un magazin, în fața unui raft cu cămăși. Evaluăm două cămăși cu nuanțe diferite de albastru. O alegem, după o analiză de câteva secunde / minute, pe cea mai deschisă la culoare? Cum am luat această decizie? Ce factori sunt implicați în luarea deciziei? Ce înseamnă că „eu” am luat această decizie? Este adevărat că noi, oamenii, avem capacitatea de a lua decizii în mod complet independent, că avem, așadar, liber-arbitru? Așa pare, dar pe măsură ce începem să analizăm ce înseamnă, în fapt, luarea unei decizii, ajungem repede la limitele cunoașterii umane. Sau, și mai probabil, la limitele biologice ale posibilității noastre de a cunoaște natura. Credem că problema liberului-arbitru este de nerezolvat, oricât ar progresa cunoașterea umană.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Recent, un partid a propus modificarea legislației, iar după reușită clamează: „Proiectul care incriminează produsele etnobotanice și salvează viețile tinerilor a fost adoptat”. Fără îndoiala, inițiativa legislativă este binevenită, dar la ce se referă sintagma: „produs etnobotanic”?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Agerpres este una dintre puținele publicații care scrie despre știință cu ceva înțelegere a domeniului. De aceea am și introdus agenția de presă în topul pe care l-am creat în urmă cu ceva luni privind cele mai bune publicații de știință în limba română.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Folosirea expresiilor din limba latină nu sunt doar un semn al erudiției. Uneori simplifică vorbirea, alteori s-au impus în uz și este dificil să le ocolești (exemplu: persona non-grata). Este important ca atunci când le utilizați, să știți care este sensul acestora și cum trebuie folosite în propoziție/frază.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Accentul se referă la intensitatea cu care se pronunță un cuvânt. În limba română accentul nu are un loc fix în propoziție/frază, cum este cazul cu limba franceză, putând cădea pe orice silabă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
În articolul publicat azi de Agerpres „zombie” par să iasă din pământ... Dar avem o problemă: în limba română se scrie „zombi”, nu „zombie”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Unii copii se miră de această ciudățenie a limbii române, și anume că un cuvânt se termină cu trei „i”. Cu certitudine pentru cineva neobișnuit cu această situație, pare straiu. Un străin, de exemplu, care învață limba română, probabil se va mira de modul anevoios în care construim cuvintele.
Iată când și de ce scrie „copiii” cu trei de „i”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Am văzut recent scris la intrarea într-un bloc: „Asigurați-vă că a-ți plătit întreținerea pentru luna în curs!”. Merita adăugat: „Ați plăti întreținerea la timp e o îndatorire cetățenească!”. Dar a doua parte nu a fost pe anunț, e invenția noastră.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Limba română pare un subiect greu de stăpânit pentru mulți jurnaliști români. Folosirea corectă a lui „decât” dă bătăi de cap multora. Iată în exemplul de mai sus un extras dintr-un articol publicat astăzi de Agenția Națională de Presă Agerpres: „dar condamnarea nu se referă decât la reînregistrarea ca agent străin...”. Ce a dorit să spună jurnalistul care a scris articolul, într-o exprimare artificială, este că respectiva condamnare a fost decisă ca urmare a neînregistrării ca agent străin a Mariei Butina, un cetățean rus care a încercat să influențeze politica americană.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Astăzi a apărut pe Hotnews un articol, a cărui parte de început o puteți vedea mai sus. O supoziție, și anume că secția specială poate fi folosită ca instrument de presiune politică, este argumentată cu ajutorul unui „exemplu concret”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
NASA, care contorizează numărul asteroizilor, a identificat până astăzi aproape 800 de mii de asteroizi (795.893). Dar numărul real este mult mai mare...
Cei trei termeni provoacă de multe ori confuzie. Iată care este diferența dintre: „meteor”, „meteorit” și „meteoroid”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
