Acest tip de eroare logică constă în folosirea ca argument decisiv pentru justificarea unei idei faptul că multă lume crede la fel, că argumentul este susţinut de o masă largă de persoane.
Exemplul nr.1
Eu cred în puterea terapeutică a bioenergeticienilor. Şi nu sunt singurul. Dacă bioenergia nu ar fi reală, iar bioenergeticienii nu ar avea puteri reale de tămăduire, crezi că atât de mulţi oameni ar apela la această formă alternativă de vindecare?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Erori de logică - biasuri cognitive
Acest tip de argumentaţie, "generalizarea cazului particular", este foarte utilizat: se foloseşte puterea exemplului, impactului unei poveşti cu o anumită încărcătură emoţională pentru a susţine o anumită idee de ordin general.
Exemplul nr.1
Unchiul meu era bolnav de cancer în fază terminală. Abia mai putea merge. Am fost cu el la mănăstirea de la Petru Vodă unde stareţul de acolo, milos şi binecuvântat de Dumnezeu, s-a milostivit şi l-a atins cu vârful degetelor pe frunte. A murmurat o rugăciune şi ne-a spus să ne întoarcem liniştiţi acasă, că unchiul meu o să-şi revină.
Ne-am întors acasă, iar unchiul meu s-a vindecat în două săptămâni. Acest lucru dovedeşte că stareţul de la Petru Vodă este un sfânt, înzestrat cu harul lui Dumnezeu. În plus, pentru acei necredincioşi care afirmă că nu există Dumnezeu, este dovadă de netăgăduit că El există şi este cu faţa îndreptată către cei drepţi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Erori de logică - biasuri cognitive
Eroarea de logică de tip "apelul la consecinţe" se defineşte prin apelul vorbitorului la consecinţele nefaste ale raţionamentului/argumentului celuilalt; nu este atacat ceea ce spune preopinentul, ci se arată că ceea ce se susţine nu poate fi adevărat, pentru că în acest caz consecinţele ar fi dezastruoase.
Exemplul nr. 1
James Watson a arătat că în urma cercetărilor făcute de el rezultă că media IQ-ului populaţiei de culoare din America este inferioară mediei populaţiei albe. Dar acest lucru arată tendinţele rasiste ale omului de ştiinţă şi nu poate fi adevărat, pentru că în acest caz mulţi albi s-ar putea simţi îndreptăţi să-i discrimineze pe negri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Erori de logică - biasuri cognitive
Eroarea de logică de tip "apelul la autoritate" se manifestă atunci când o persoană face apel la opinia unei alte persoane considerate o autoritate incontestabilă pentru a-şi susţine punctul de vedere.
Exemplul 1
- Că Dumnezeu există este de necombătut. Şi ca să-şi demonstrez asta îţi pot arăta că Einstein are aceeaşi opinie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Erori de logică - biasuri cognitive
Ad Hominem este o eroare de logică ce constă în folosirea unui atac împotriva persoanei care emite o opinie în încercarea de a invalida argumentele acesteia. Dacă veţi urmări cu atenţie, veţi observa că acest tip de eroare de logică este foarte întâlnită în discuţiile politice.
Exemplul 1:
Ion Iliescu îşi exprimă opinia conform căreia ceea ce face Traian Băsescu prin chemarea în piaţa publică a cetăţenilor pentru a-l susţine împotriva parlamentarilor care vor să-l demită reprezintă un pericol pentru democraţie, pentru că în felul ăsta se exercită o presiune nepermisă asupra membrilor Parlamentului.
La acestea un analist politic ar spune următoarele: ceea ce spune Ion Iliescu este fals. Aduceţi-vă aminte că Ion Iliescu este cel care a chemat minerii în Bucureşti pentru a-l proteja!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Erori de logică - biasuri cognitive
HIV este abrevierea pentru „Virusul Imunodeficienţei Umane", din eng.„human immunodeficiency virus".
SIDA este abrevierea pentru „Sindromul Imunodeficienţei Dobândite", venind din eng. „Acquired Immune Deficiency Syndrome".
HIV este denumirea dată unui virus care prin slăbirea sistemului imunitar uman poate duce la deces. Un purtător al virusului HIV nu este în mod automat bolnav de SIDA.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Iată următoarele fraze:
„Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credea că universul este static",
„Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credeau că universul este static",
„Einstein făcea parte dintre acei fizicieni care credea că universul este static",
„Einstein făcea parte dintre acei fizicieni care credeau că universul este static".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Care este forma corectă: „Muzeul de istorie al Bucureştiului" ori „Muzeul de istorie a Bucureştiului"? Răspunsul este: depinde. Dacă vrem să vorbim despre muzeul de istorie care este situat în oraşul Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie al Bucureştiului". Dacă, în schimb, ne referim la un muzeu care etalează pagini din istoria oraşului Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie a Bucureştiului".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
„Care" ori „pe care"? - iată dubiul pe care mulţi îl au atunci când contextul impune folosirea lui „care"...
Una dintre cele mai frecvente greşeli de vorbire întâlnite astăzi este legată de folosirea pronumelui relativ „care" la acuzativ. De multe ori auzim exprimări de genul:
„Soluţiile care le propunem sunt...",
„Banii care i-am cerut nu au fost niciodată daţi" ori
„În sfârşit, am găsit factura care o căutam".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Mulţi consideră că folosirea lui „doar" şi a lui „decât" este la libera alegere a vorbitorului. În consecinţă, unii spun: „Am decât o sută de lei. Mă poţi împrumuta?" ori „Vreau decât să fiu ascultat". În aceste cazuri ar trebui, în fapt, folosit „doar": „Am doar o sută de lei" ori „Vreau doar să fiu ascultat".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Adeseori, în mod greşit, aceste cuvinte sunt folosite ca şi cum ar însemna acelaşi lucru ori diferenţele dintre sensurile celor doi termeni ar fi nesemnificative.
Astronomia, succint spus, este o ştiinţă care studiază mişcările, structura şi evoluţia corpurilor cereşti, Universul în totalitatea lui.
Astrologia, în schimb, este o pseudoştiinţă care pretinde că poate prezice destinul şi caracterul omului după poziţia şi mişcarea aştrilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
1.
Sacul şi sacoşa sunt rupte.
Sacul şi sacoşele sunt rupte.
Sacul şi geamantanul sunt rupte.
Sacul şi geamantanele sunt rupte.
Regula este: când subiectul multiplu este exprimat prin substantive nume de lucruri de genuri diferite, dintre care unul la masculin singular, numele predicativ se pune la feminin plural.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Cuvintele au înţelesuri, iar limba este făcută pentru a comunica. Banal, nu? Lucrurile nu stau chiar aşa... Nenumărate şabloane s-au instalat în discursul modern, făcând limba de neînţeles. Mai jos puteţi citi despre câteva dintre clişeele limbii române moderne.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
A învesti şi a investi sunt două cuvinte care au sensuri diferite.
A învesti înseamnă a acorda în mod oficial un drept, un titlu, o demnitate.
A investi are sensul de a face o investiţie, a plasa un capital, a cheltui bani pentru ceva.
După cum se observă, sensurile sunt diferite. Prin urmare, aceste verbe nu pot fi folosite la întâmplare, căci utilizându-l pe unul în locul celuilalt se pot crea confuzii ori exprimări ridicole.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Până de curând verbul „a merita" era unul mediocru, nebăgat în seamă, aproape marginalizat. De mai bine de un an însă, nu ştiu prin ce mecanism obscur, a reuşit să se impună. Aşa că astăzi, dacă vrei să-ţi ajuţi un coleg cu un sfat, în funcţie de experienţa avută, îi spui „Se merită!" ori „Nu se merită". Desigur, dacă „nu se merită", tonul trebuie să fie grav, iar mimica sugestivă...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.